Roboții-jurnaliști

Roboții au intrat și în mass-media, nu doar în industriile manufacturiere.

114
7 minute de lectură

Un articol publicat de cotidianul francez Les Echos arată amploarea pe care o capătă utilizarea inteligenței artificiale de către mijloacele de informare în masă tradiționale. Spre exemplu, agenția Associated Press a început să publice, din anul 2014, știri generate automat de către mașini specializate. Domeniile în care s-a dezvoltat automatizarea au fost știrile sportive și rezultatele financiare ale companiilor.

Totul a plecat de la constatarea că unele sarcini ale jurnaliștilor pot fi automatizate. Astfel, publicarea rezultatelor financiare ale companiilor s-a adaptat foarte bine la procesul de automatizare, iar rezultatul este că acum agenția de presă publică 3.700 de știri pe trimestru cu informații despre firme, iar în urmă cu patru ani erau scrise numai 300 de știri pe trimestru, din același domeniu.

Roboții le oferă mai mult timp jurnaliștilor pentru a găsi știri

Conducerea agenției de presă a calculat că jurnaliștii câștigă timp, în condițiile folosirii proceselor automatizate. O cincime din timpul de muncă se eliberează, timp pe care ziariștii îl pot folosi pentru a găsi și a redacta materiale sau știri.

Obiectivul agenției de presă Associated Press este ca anul acesta să publice 40.000 de știri generate electronic. Dar agențiile de presă nu sunt singurul canal media care utilizează procese de automatizare. Cotidianul american Washington Post a publicat, în perioada Jocurilor Olimpice de Vară din anul 2016, știri cu ajutorul unei mașini, un robot. Experiența a fost repetată la alegerile din 2016, în cele 500 de scrutinuri locale.

Mai mult de jumătate din mass-media utilizează inteligența artificială

Conform unui studiu Reuters, 59% din canalele media utilizează inteligența artificială. O aplicație folosită pe scară largă este cea care oferă cititorilor recomandări privind articolele. Se pleacă de la obiceiurile de consum ale cititorilor, iar pe baza unui algoritm se propune o serie de articole care îl pot interesa pe cititor.

BERLIN, GERMANY – FEBRUARY 24: A Facebook employee demonstrates the object recognition capabilities of new artificial intelligence technology that Facebook is creating in order to help blind people use the Facebook interface at the Facebook Innovation Hub on February 24, 2016 in Berlin, Germany. The Facebook Innovation Hub is a temporary exhibition space where the company is showcasing some of its newest technologies and projects. (Photo by Sean Gallup/Getty Images)

Algoritmul de căutare a articolelor se bazează pe cuvintele utilizate în materialele de presă citite de către utilizator sau pe datele privind navigarea acestuia pe internet. De asemenea, mașinile folosesc metadatele care permit o folosire mai eficientă a motoarelor de căutare.

Bineînțeles, managerii de presă nu subestimează munca jurnaliștilor. Ei cred că munca editorilor este la fel de importantă ca și înainte de utilizarea roboților, doar că inteligența artificială are darul de a degreva munca jurnaliștilor de sarcinile repetitive, fiind complementară, în ultimă instanță, activității umane.

Jurnaliștii rămân indispensabili, roboții nu fac decât „munca de jos”

Jurnaliștii americani consumă, în medie, șase ore pe săptămână pentru a retranscrie interviuri sau discuții cu sursele înregistrate pe mijloace electronice, video sau audio. Este o muncă ingrată și consumatoare de timp. Acest job poate fi făcut de o mașină, care poate transcrie textul mult mai repede și relativ corect.

De altfel, canalele de televiziune, precum CNN, oferă deja o transcriere în direct a programelor lor, iar alte mijloace media își propun să dezvolte acest serviciu. Acest lucru permite selectarea mai rapidă a pasajelor interesante din cadrul unei emisiuni sau al unui interviu. Pentru a dezvolta serviciul de transcriere, companiile consacrate de media realizează, de obicei, un parteneriat cu start-up-uri din domeniul tehnologic.

O altă folosire a inteligenței artificiale este legată de găsirea subiectelor de presă. Astfel, tot mai multe publicații utilizează aplicații care transmit un semnal de atenționare, de alertă, atunci când o temă capătă audiență pe rețelele sociale. Pe baza unor cuvinte de căutare și a unor algoritmi, se detectează temele cu cea mai mare căutare pe Facebook, You Tube sau Instagram. De asemenea, pe baza inteligenței artificiale se poate estima dacă un articol va avea succes și într-o altă țară și astfel se ia decizia de a fi tradus. Tot de către roboți.

Lupta cu următoarea generație de „fake news” se va da cu ajutorul aplicațiilor IT

Aplicațiile informatice sunt folosite și pentru crearea de baze de date de fotografii. Roboții pot să identifice personajele din fotografii sau din firmele video, pot să atașeze elemente de identificare și să construiască sau să completeze baze de date. De asemenea, aplicațiile electronice pot descoperi materialele video trucate, plecând de la faptul că rețelele sociale se confruntă tot mai mult cu acest fenomen. Mașinile pot să sesizeze anumite imagini dintr-un material video, pot să modifice decorul, să suprime sau să adauge unele obiecte sau persoane.

Cotidianul american Wall Street Journal a creat o echipă specială care are ca sarcină să detecteze filmele video trucate. Specialiștii cred că este posibil ca următoarea generație de „fake news” să poată fi identificată cu ajutorul roboților. De exemplu, se arată în articolul din Les Echos, agenția Associated Press a dezvoltat, cu finanțare de la Google, o aplicație care verifică autenticitatea materialelor video și care va fi pusă la dispoziția publicațiilor media.

În fine, roboții sunt utilizați și pentru dialogul cu cititorii. Ideea folosirii unor „chatboți” a apărut recent (de doi ani) și a venit din alte domenii, precum e-comerț, acolo unde companiile au creat aplicații utilizate în relațiile cu clienții. Companiile de media au preluat și au adaptat ideea, și au dezvoltat roboți capabili să aibă un dialog cu cititorii. O problemă a modelului este că se aplică în special pe Facebook Messenger, pentru a se adresa unui public cât mai larg, dar acest model nu aduce venituri pentru canalul media respectiv.

Este limpede că roboții fac pași hotărâți în companiile de media. Deocamdată, în special în cele americane. Curând însă, ei vor pătrunde și în Europa.

Munca grea din spatele inteligenței artificiale

Sociologul francez Antonio Casilli a publicat, la începutul acestui an, o carte cu titlul „În așteptarea roboților: o anchetă asupra muncii cu un click”. Este o carte care își propune să atragă atenția că în spatele algoritmilor și aplicațiilor se ascund oamenii care lucrează din greu dând clicuri. Astfel, Casilli arată că inteligența artificială și-a făcut loc în spatele multor aplicații pe care consumatorii le utilizează zilnic: site-uri, moderarea conținutului pe rețelele sociale, livrarea de mâncare la domiciliu, vânzarea de produse culturale sau de îmbrăcăminte, aplicații ce utilizează mașini sau algoritmi de calcul. Toate aceste dezvoltări ne fac să spunem că roboții intră din ce în ce mai mult în viața noastră de zi cu zi.

Cu toate acestea, în spatele inteligenței artificiale se află o muncă grea, prin care milioane de angajați dau milioane de clicuri pe zi. Este vorba despre utilizatori de internet care alimentează gratuit sau nu rețelele sociale sau de milioane de oameni care trăiesc din această muncă, de a da un clic. Ceea ce ne arată că indiferent de cât de mulți roboți vor intra pe piața forței de muncă, oamenii vor continua să facă o muncă de rutină în fața calculatoarelor.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele