România a pierdut 15% din producția de carne de porc

România a pierdut în doar două luni 15% din capacitatea de producție a cărnii de porc din cauza pestei porcine africane (PPA) și, din păcate, fermierii nu întrezăresc nicio perspectivă în care boala să fie ținută sub control.

0
26
(Photo by Sean Gallup/Getty Images)

România a pierdut în doar două luni 15% din capacitatea de producție a cărnii de porc din cauza pestei porcine africane (PPA) și, din păcate, fermierii nu întrezăresc nicio perspectivă în care boala să fie ținută sub control.

„Efectele sunt cu bătaie pe termen lung, pentru că în fermele unde s-a confirmat pesta porcină africană erau crescuți și porci pentru material de reproducție. Practic, pierdem 450.000 de porci pe an. Numai în ferma TEBU din județul Brăila erau crescute 10.000 de scroafe pentru reproducție. Ferma era una dintre cele mai mari producătoare de material de reproducție pentru industria cărnii de porc. Din păcate, și perspectivele sunt sumbre, la felul în care este gestionată răspândirea bolii”, a declarat pentru Reporter Global Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Pesta porcină africană a fost confirmată, la finele săptămânii trecute, la firma TEBU Consult din Brăila, cea mai mare fermă de porci din România și a doua ca mărime din Europa. „Nu există nicăieri în Europa o fermă cu atâtea capete de porcine”, declară președintele APCPR. Complexul este situat în localitatea Gropeni, județul Brăila, și aici erau crescuți 140.000 de porci.

Crescătorii de porci din fermele care nu au fost afectate de pestă sunt și ei în dificultate, în special cei din zonele unde au fost confirmate focare de boală. Din cauza prețurilor mici oferite de abatoare, riscă să intre în faliment. „Diferențele de preț față de momentul răspândirii bolii sunt între 25% și 30%. Mulți dintre ei au ajuns să se gândească că ar fi mai avantajați dacă ar avea pestă în fermă, pentru că ar câștiga mai mulți bani drept despăgubiri față de cât încasează pe porci”, spune președintele APCPR.

Deocamdată, acțiunile întreprinse de autorități nu sunt de natură să le dea speranțe crescătorilor de porci. Efectele se lasă așteptate, iar numărul focarelor și al fermelor comerciale afectate cresc într-un ritm cu care factorii responsabili nu țin pasul. „Deocamdată, stăm și contabilizăm focarele. Felul în care situația evoluează nu ne dă nicio speranță de îmbunătățire a lucrurilor. Perspectiva este sumbră. Primul focar confirmat anul trecut la Satu Mare, abia acum, recent, s-a anunțat că a fost închis. Vă dați seama unde se ajunge dacă pentru fiecare focar trebuie să așteptăm un an ca să fie închis?”, declară Ioan Ladoși. În prezent, sunt peste 700 de focare de PPA pe teritoriul României.

Despăgubirile așteaptă rectificarea bugetară

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, marți, că sunt 1.603 dosare depuse pentru acordarea de despăgubiri pentru porcii uciși din pricina virusului PPA, valoarea totală a despăgubirilor ridicându-se la suma de 5.257.372 de lei. Din aceste dosare, plata despăgubirilor a fost făcută deja în 83 de dosare, valoarea totală a despăgubirilor achitate fiind de 218.830 de lei. „Din discuțiile pe care le- am avut cu președintele ANSVSA, care are buget separat de minister, se așteaptă rectificarea bugetară pentru alocarea sumelor și pentru a fi plătite. Nu rămâne niciun cetățean fără despăgubiri, se dă de la bugetul statului și apoi se folosește mecanismul Comisiei Europene care spune clar că banii respectivi vor veni de la UE. Am comunicat Comisiei Europene, am făcut intervenții în plenul Consiliului de miniștri, am spus situația în care se află țara cerând sprijin Comisiei Europene pentru că e vorba de apărarea granițelor, această molimă a fost și este în multe țări. Am făcut intervenția în baza Regulamentului european 652, am mai făcut în baza Regulamentului 1308 care vizează sprijinul în condițiile în care apar fenomene adiacente, deci pe lângă uciderea porcilor: pierdere de venit etc. Lucrurile au fost comunicate, eu personal am trimis la UE, ANSVSA a trimis la UE”, a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit lui Ioan Ladoși, patronul firmei Carniprod din județul Tulcea, unde au fost uciși și incinerați 45.000 de porci, nu a primit până acum niciun fel de despăgubiri.

Sfaturi de la spanioli

În perioada 20-21.08.2018, la sediul ANSVSA, a avut loc o întâlnire pe tema pestei porcine africane între conducerea Autorității, specialiști de la nivel central, din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, reprezentanți ai asociațiilor din industria cărnii de porc din țara noastră și profesorul José Manuel Sánchez- Vizcaíno.

ANSVSA a informat că în cadrul întâlnirii, profesorul spaniol a expus celor prezenți rezultatele cercetărilor sale asupra virusului pestei porcine africane, dar și experiența dobândită în lupta pentru combaterea acestei boli, în țări precum Spania, Portugalia și Lituania.

Principalele probleme în controlul PPA, conform expertului, sunt: organismul animal nu produce anticorpi pentru neutralizare (motiv pentru care încă nu s-a găsit un vaccin), rezistența mare la condițiile de mediu, variabilitate a genotipurilor mare (24 de genotipuri), semnele clinice ale animalelor infectate sunt asemănătoare cu cele ale altor boli, diagnosticul se poate pune doar în urma analizelor de laborator, contaminarea se face pe mai multe căi (insecte contaminate, resturi contaminate, animale purtătoare, condiții de biosecuritate nerespectate).

„Potrivit analizei domnului prof. José Manuel Sánchez-Vizcaíno, principalele probleme în ceea ce privește PPA sunt fermele cu biosecuritate slabă (cu animale crescute în aer liber, cu posibilitate de mișcare și în afara padocurilor, în curte), procesul de identificare a animalelor efectuat necorespunzător, ceea ce creează probleme în trasabilitate, controlul scăzut al mișcării animalelor și al dezinfecției vehiculelor de transport”, a transmis Autoritatea.

De asemenea, expertul susține că este nevoie de un program global de eradicare, schimbări în industria porcului și să se găsească soluții pentru mișcările din fermele comerciale. Printre factorii de risc cei mai importanți au fost menționați importurile ilegale de porci vii și produse din carne de porc și biosecuritatea scăzută în exploatațiile de creștere a porcilor.

„În România, nu știm niciun specialist. Nu sunt mulți specialiști în lume, o parte dintre ei i-am solicitat să vină și am făcut solicitări pe baza asigurării miniștrilor că-mi vor da sprijin tehnic. Au venit o serie întreagă de specialiști din Franța, Danemarca, Spania, unul dintre cei mai mari profesori pe care-i are Europa și pe care-l folosesc țările aflate în această situație. A venit, a stat de vorbă cu mine și cu crescătorii de porci”, a spus Daea. Președintele APCPR declară că acești specialiști ar fi trebuit chemați în urmă cu doi ani, înainte ca molima să se răspândească.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele