România a pierdut trei locuri în Indexul Global al Libertății Presei

România a coborât trei poziții față de anul precedent în ediția din 2019 a Indexului Global al Libertății Presei, publicat joi de organizația neguvernamentală Reporteri Fără Frontiere (RSF). Țara noastră se situează pe poziția 47, în fața Statelor Unite ale Americii.

RSF remarcă trendul ascendent al cenzurii politice pe fondul considerației scăzute a autorităților față de jurnalism. Totodată, se remarcă o autocenzură în creștere în redacții, în contextul în care presa s-a transformat treptat într-un instrument de propagandă politică – instituțiile media sunt politizate, mecanismele lor de finanțare sunt lipsite de transparență, unele fiind chiar corupte, politicile editoriale depind de interesele proprietarilor etc. Foarte multe fenomene îngrijorătoare au devenit o practică normală în România, avertizează autorii raportului.

Obiectivul politicienilor aflați la putere este de a evita eventuale pedepse cu închisoarea modificând legile anti-corupție și asigurându-și controlul asupra sistemului judiciar. Pe de altă parte, coaliția guvernamentală a înlocuit o parte din conducerea audiovizualului public făcându-l dependent de bugetul de stat.

În ceea ce privește Consiliul Național al Audiovizualului, acesta nu asigură cu adevărat rolul de organism de reglementare și nu condamnă abuzurile. Peste zece proprietari de companii media au fost puși sub acuzare și fac obiectul unor anchete penale inițiate de Parchetul General și Direcția Națională Anticorupție.

Pe de altă parte, autoritățile fac constant presiuni asupra jurnaliștilor pentru a-și divulga sursele și încearcă să reducă la tăcere vocile critice la adresa sistemului.

Agenți guvernamentali care se pretind jurnaliști sunt infiltrați în redacții.

Puținele companii media independente reușesc cu greu să reziste în fața marilor grupuri din domeniu, dar sunt ținta unor controale financiare abuzive, de fiecare dată când publică subiecte sensibile care au ca țintă puterea politică.

O nouă unealtă este folosită de autorități, companii și persoane private – regulamentul general privind protecția datelor, prin care se refuză accesul la informații și care este folosit și pentru amenințarea și urmărirea în justiție a jurnaliștilor după publicarea unor anchete, mai spun cei de la Reporteri fără Frontiere.

La nivel global, cele mai mari deteriorări s-au remarcat în Americile de Nord și de Sud, cu 3,6 procente, urmate de Uniunea Europeană și regiunea Balcanilor, cu 1,7%.

Regiunile Orientului Mijlociu și Africii de Nord continuă să fie cele mai dificile și periculoase pentru jurnaliști.

Comentarii




Marc Faur
Format ca artist plastic, Marc Faur a debutat în presă în anul 2001 ca jurnalist de externe la Agenția de știri Mediafax. Cariera sa profesională include publicații precum Realitatea Romanească și Libertatea. A mai colaborat la diferite reviste și a condus un periodic destinat iubitorilor și practicanțior de arte marțiale, Ki, Martial Sports & Philosophy.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele