Mâncarea a început deja să se scumpească
România este cea mai vulnerabilă țară din UE, din punctul de vedere al siguranței alimentare, în cazul prelungirii crizei declanșate de epidemia de gripă nouă, a declarat, pentru Reporter Global, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Sisești” și fost ministru al agriculturii. El a subliniat că în condițiile în care țări precum Italia, Franța sau Germania, țări de unde noi importăm masiv produse alimentare, au probleme în a produce, sunt afectate de epidemie, e clar că va exista un deficit de produse, iar prețurile vor fi mult mai mari.
Când în România nu era confirmat încă niciun caz de infecție cu Covid 19, autoritățile dădeau asigurări că există suficiente stocuri de alimente și lumea nu trebuie să intre în panică. Nimeni nu a spus însă ce se poate întâmpla în cazul prelungirii crizei nu doar în România, ci și în țări de unde importăm cantități uriașe de produse alimentare. Pentru că în timp ce alte state europene, cum este Polonia sau Ungaria, și-au securizat producțiile și sunt și exportatoare, în special Polonia, România este total dependentă de mâncarea produsă de acestea și importă anual produse de miliarde de euro. „Într-o situație ca aceasta, se va vedea slăbiciunea sistemului economic românesc. Producem extrem de puțin și suntem dependenți de importuri, de mărcile proprii ale hipermarketurilor și supermarketurilor. Am distrus tot ce însemna sistem de producție și distribuție. În nicio țară europeană nu s-a mers atât de departe. Și-a pus cineva problema ce se întâmplă dacă nu vor mai exista aceste hipermarketuri? Deja prima reacție este pe prețuri. Au început să se scumpească produsele agroalimentare și lucrurile sunt doar la început. E clar că dacă țări cum sunt Italia, Franța Germania sunt afectate de epidemie, nu vor mai putea produce la fel de mult, prețurile vor crește și asta reprezintă un risc de securitate alimentară pentru România”, declară Valeriu Tabără.
Lucrurile se pot agrava
Președintele ASAS a adăugat că, în afară de grâu, este posibil ca la niciun alt produs să nu poată fi asigurat necesarul de consum, în cazul prelungirii crizei. „Lucrurile se pot agrava mult și pe termen lung, poate cu efecte chiar pentru anul următor, mai ales că noi venim după o iarnă secetoasă, ale cărei efecte nu au fost încă cuantificate. Probabil, în circa două săptămâni vom ști și cât de afectate sunt producțiile agricole din acest an de lipsa precipitațiilor din iarnă. Este un moment de răscruce, când ar trebui luate decizii care să schimbe lucrurile pentru viitor, astfel încât nu fie eliminate această vulnerabilitate”, declară Valeriu Tabără. România a înregistrat în primele opt luni ale anului 2019 un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În perioada menționată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 miliarde de euro. Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în țările intra și extra comunitare a fost aproape dublă față de cea importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii prime +6 și aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 milioane de tone de produse agroalimentare, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, față de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018. Conform datelor MADR, în primele opt luni ale anului 2019, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ, cât și valoric față de aceeași perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziție în topul produselor importate. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 31 august au fost importate 179.079 de tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piața UE și din țări terțe 169.795 de tone, în valoare de 312,46 milioane de euro. De asemenea, s-au majorat importurile de produse de brutărie, patiserie și biscuiți, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 de tone și 221,07 milioane de euro cheltuiți pe aceste produse în ianuarie-august 2019.
Deficit mare la carnea de porc
În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale anului trecut se mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 de tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) și ciocolata și alte preparate alimentare care conțin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone. În ceea ce privește exporturile, România a continuat și în primele opt luni ale anului trecut să obțină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spațiul intra și extra comunitar, pe primul loc situându-se grâul și meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro și o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. În aceeași perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu și meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro. Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone și încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de țigările de foi, trabucuri și țigarete, cu 25.330 de tone (445,95 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui, chiar și sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro), și de alte tutunuri și înlocuitori de tutun, cu 5.480 de tone și o valoare de 163,52 milioane de euro. În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziție la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro. Ministerul Agriculturii preciza că analiza balanței comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, dar și la preparatele pe bază de cereale. Pe de altă parte, în intervalul menționat se înregistrau excedente comerciale la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. „După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora”, menționa ministerul de resort. Potrivit sursei citate, la pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituția anunță continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate, în vederea asigurării pieței locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. „La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, adăuga ministerul. Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate și vor fi incluse în viitorul Program Național Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE). În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu 35,1% față de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro. Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro. Principalele țări de unde România importă produse agroalimentare sunt cele din UE. ■