Exporturile de piept de pui din Ucraina, scutit de taxe vamale, inflamează producătorii din UE

Exporturile de piept de pui ale Ucrainei pe piața comună europeană au determinat Parlamentul European să adopte noi măsuri care să reglementeze mai strict pătrunderea acestor produse în țările UE. Ucraina beneficia din partea UE de o cotă de 20.000 de tone de piept de pui pe care o putea exporta în UE fără taxe vamale. Aceasta a fost însă majorată, săptămâna trecută, în contextul în care piața europeană a cărnii de pasăre se confruntă cu un excedent. Președintele Uniunii Naționale a Crescătorilor de Păsări din România (UNCPR), Ilie Van, a declarat, pentru Reporter Global, că România importă circa 25% din cota alocată Ucrainei scutită de taxe vamale.

Fără etichetă de proveniență

Problema nu ar fi aceste importuri, cât faptul că pieptul de pui care vine din Ucraina nu este corect etichetat, astfel încât consumatorul să poată să aleagă, în opinia lui Ilie Van. El declară că în niciun magazin nu se găsește carne de pasăre etichetată ca fiind din Ucraina. „Vine probabil vrac, este ambalată în România și vândută ca fiind produsă aici. Or, Ucraina nefiind membră UE, nu știm dacă respectă aceleași condiții de igienă. Consumatorul nu are posibilitatea să aleagă”, declară președintele UNCPR. Un plan al Uniunii Europene destinat limitării importurilor de carne de pui din Ucraina a fost adoptat săptămâna trecută, acesta fiind ultimul pas în reglementarea acestei probleme, după ce Parlamentul European a votat în favoarea includerii pieptului de pui cu os pe lista produselor din Ucraina care beneficiază de o anumită cotă scutită de la plata taxelor de import. În paralel, Parlamentul European a aprobat majorarea, la 50.000 de tone, a cantității totale de carne de pui pe care Ucraina poate să o exporte în UE fără tarife vamale. Potrivit sistemului revizuit, importurile de piept de pui (cu sau fără os) din Ucraina care depășesc cota de 50.000 de tone vor fi vizate de o taxă de 100,8 euro pentru fiecare 100 de kilograme. Noul regim are nevoie de aprobarea finală a guvernelor statelor membre UE, însă în mod normal acest pas este o simplă formalitate. Votul din Parlamentul European reprezintă o soluție de compromis între prelungirea facilităților comerciale acordate Ucrainei de către UE și protejarea producătorilor comunitari de carne de pui în fața creșterii importurilor de piept de pui din Ucraina. Potrivit datelor furnizate de Parlamentul European și Comisia Europeană, importurile de piept de pui din Ucraina au crescut de 15 ori, până la 55.500 de tone (sau 91,4 milioane de euro), anul trecut, comparativ cu 2016. „Am votat (…) în Parlamentul European modificarea acordului comercial dintre UE și Ucraina, în sensul limitării importurilor de carne de pasăre fără plata taxelor vamale. Modificarea a fost susținută de un număr foarte mare de eurodeputați, primind 444 de voturi pentru. (…) Am decis prin vot ca pieptul de pui dezosat și cel cu os să aibă același tarif, pentru a evita supraexportul scutit de taxe”, scria europarlamentarul Dan Motreanu pe pagina sa de Facebook. Motreanu consideră că această decizie vine în sprijinul producătorilor români și europeni, în general. „Hotărârile de astăzi vor ajuta la oprirea abuzurilor din partea celor care au exploatat portițele din acordul comercial pentru a vinde în țările UE piept de pui fără a plăti taxe. În plus, modificările impun mai clar și respectarea normelor sanitare și fitosanitare de către exportatorii ucraineni”, preciza Motreanu.

A vândut mai mult fără taxe vamale

Ucraina este al treilea exportator de carne de pasăre în Uniunea Europeană, după Thailanda și Brazilia, cu o creștere a livrărilor cu 4,2% în primele nouă luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, Ucraina este al șaptelea exportator global de carne de pui. În perioada 2016-2018, importurile Uniunii Europene de piept de pui cu os din Ucraina au crescut de aproape 15 ori, fiind vândute semnificativ mai ieftin decât produsele similare din UE. În 2016 și în 2017, carnea de pasăre importată din Ucraina a reprezentat 1,1 la sută din totalul importurilor de păsări de curte din UE, mai scrie europarlamentarul liberal Dan Motreanu. Modificarea acordului comercial UE-Ucraina a devenit necesară, deoarece un producător ucrainean a exploatat o portiță în acordul comercial pentru a vinde mai mult piept de pui fără taxe vamale, se arată în comunicatul de presă al Parlamentului European. Autorii unui studiu publicat recent, pe platforma on-line a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), semnalau că produse de origine ucraineană pot ajunge în câteva ore, refrigerate, la instalațiile de prelucrare din Slovacia și vândute, apoi, în Olanda și pe piața slovacă, fără a fi cunoscută proveniența lor de către consumatori, explicându-se, astfel, cantitățile de carne de pui exportate de Ucraina în spațiul comunitar peste volumul autorizat de acordurile de liber-schimb cu UE. Semnatarii raportului USDA remarcau că principalul producător de carne de pui ucrainean (MHP) a achiziționat instalații de procesare a păsărilor de curte în Olanda și Slovacia, în 2017. Enikő Győri, raportorul asupra modificărilor aduse Acordului comercial UE-Ucraina, a declarat: „În viitor, Ucraina ar trebui să respecte spiritul de cooperare fidelă cu UE, în timp ce UE ar trebui să lucreze pentru a exclude lacunele din lege. Solicit exportatorilor ucraineni să respecte prevederile acordului comercial complet, inclusiv respectarea normelor sanitare”. Modificările din Parlamentul European vor intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul Uniunii Europene și după ce Ucraina va ratifica acordul.

Supraproducție pe piața UE

Potrivit datelor Eurostat, țările membre UE au produs în anul 2018 o cantitate-record, de 15,2 milioane de tone de carne de pasăre. Comparativ cu anul 2010, cantitatea este cu un sfert (3,2 milioane de tone) mai mare. Anul trecut, aproape 70% din producția totală de carne de pasăre din UE a venit din doar șase state membre: Polonia (16,8%), Marea Britanie (12,9%), Franța (11,4%), Spania (10,7%), Germania (10,4%) și Italia (8,5%). În cazul României, datele Eurostat arată că producția de carne de pasăre a crescut cu 11% în 2018, comparativ cu 2017, până la 452.000 de tone. România este depășită de țări precum Belgia, cu o producție de 469.000 de tone de carne de pasăre, Ungaria – 525.000 de tone și Polonia – 2,545 milioane de tone. „Piața cărnii de pasăre este total diferită de cea a cărnii de porc, pentru că aici ne confruntăm cu o supraproducție. Avem un nivel de 120% față de necesarul de consum și ne confruntăm cu importuri masive. Pot să vă spun că numai două unități mari din Brazilia produc de aproape patru ori mai mult decât cinci unități mari europene. Problema României pe lângă partea de supraproducție și de orientare mai dificilă spre export este reprezentată de Ucraina, care de două-trei săptămâni are o triplare – un cadou din partea CE, a DG Trade – a cotei scutite de taxe. Ucraina s-a dezvoltat foarte mult, și-a făcut unități de tranșare în Slovenia, Olanda și România. Din Polonia aducem cantități mari de pasăre congelată”, declara în luna februarie președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP), Mary Pană. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) a solicitat în nenumărate rânduri sprijinul autorităților pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul avicol, în special a celor legate de practicile comerciale neloiale ale rețelei comerciale din România și de importurile de ouă și carne de pasăre la prețuri de dumping. Piața industriei avicole din România era estimată la circa 1,1 miliarde de euro la nivelul anului 2016, iar producția autohtonă de carne de pasăre în viu realizată în sistem industrial se ridica la circa 435.000 de tone. În industria avicolă s-au realizat investiții semnificative în ultimele decenii și acest lucru s-a resimțit în piață. Spre deosebire de alte sectoare, unde nu reușim să ne acoperim necesarul de consum, România exportă anual circa 70.000-80.000 de tone de carne de pasăre și produse din carne de pasăre, 85% din export fiind realizat în țările comunitare. Potențialul ar fi cu mult mai mare, declară Ilie Van, „dar din diferite motive acest lucru nu este posibil”. ■