România își rescrie strategia de dezvoltare durabilă

36
9 minute de lectură

Guvernul a lansat o nouă variantă a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, care-și propune să ridice nivelul de convergență al economiei și societății noastre în următorul deceniu. Strategia sintetizează o parte din problemele expuse de varianta prezentată în 2008, își propune să realizeze 17 obiective în toate domeniile vieții sociale și economice, de la educație la mediu. Noul document continuă ambiția vechii strategii, care a rămas, din păcate, mai mult pe hârtie, de a atinge media europeană pentru majoritatea indicatorilor de dezvoltare durabilă cuprinși în setul de analiză. Pentru prima oară însă, un document guvernamental leagă mortalitatea de pe șoselele românești de starea proastă a infrastructurii de transport rutier. În esență, strategia își propune să asigure o continuitate a proiectelor mari de dezvoltare a țării, indiferent de diversitatea agendelor politice. 

„Avem o strategie generală care răspunde la problemele sociale, economice şi de mediu. Aceasta cuprinde trei capitole, cuprinsul, obiectivele şi cum putem să implementăm obiectivele”, a declarat László Borbely, consilier de stat, coordonator al departamentului pentru dezvoltare durabilă, la evenimentul de lansare a „Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030“.

Cea mai importantă parte a documentului cuprinde 17 obiective majore vizate de prezenta strategie (și 169 de ținte) preluate din Agenda 2030, adoptată în 2015 de către statele membre ONU: „Fără sărăcie”, „Foamete zero”, „Sănătate și bunăstare”, „Educație de calitate”, „Egalitate de gen”, „Apă curată și sanitație”, „Energie curată și la prețuri accesibile”, „Muncă decentă și creștere economică”, „Industrie, inovație și infrastructură”, „Inegalități reduse”, „Orașe și comunități durabile”, „Consum și producție responsabile”, „Acțiune în domeniul schimbărilor climatice”, „Viață acvatică”, „Viață terestră”, „Pace, justiție și instituții eficiente”, „Parteneriate pentru realizarea obiectivelor”. 

Pentru aplicarea noii strategii, sunt prevăzute o serie de mecanisme de implementare. 

„Dezvoltarea durabilă poate fi asigurată doar prin implicarea tuturor cetățenilor. Pe lângă determinare, avem nevoie și de un cadru instituțional solid. De aceea, prin Strategie propunem înființarea următoarelor: Comitet Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, condus de prim-ministru; nuclee pentru dezvoltare durabilă, în fiecare instituție relevantă; Consiliu Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, format din specialiști; Coaliție pentru dezvoltare durabilă formată din reprezentanții societății civile”, explica László Borbély. „Pentru implementarea acestora, avem nevoie de un comitet de analiză, restrâns, format din 25-30 de persoane, de un consiliu consultativ, format din oameni pregătiţi, din diferite domenii, şi mai avem nevoie de echipe de persoane, care să urmărească implementarea şi evoluţia fiecărui obiectiv. Vom elabora şi un plan de acţiune, care să ne ajute să materializăm obiectivele“, adăuga acesta. 

BNR și Executivul, pe aceeași lungime de undă

Deziderate precum cele exprimate în strategia națională de dezvoltare durabilă varianta 2018 au fost exprimate de-a lungul timpului de voci importante din economia românească, dar ele nu au fost și auzite la nivelul factorilor de decizie din guvern. 

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-un discurs rostit la sfârșitul anului trecut, în deschiderea evenimentului „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. De la coeziune la convergență”, arăta că: „România are nevoie și acum de un program național de aderare, care să fie sprijinit de partidele politice și de forțele societății, de această dată, la zona euro. Este bine ca acest program să fie de asemenea ambițios, dar și realist. Stabilitatea, echilibrul şi sănătatea economiei sunt de o însemnătate cardinală. Poate că mai important decât orice este să urmărim – indiferent de evoluția ciclului electoral – politici realiste, echilibrate, care să asigure sustenabilitatea creșterii noastre economice.

Experiența relativ îndelungată pe care o am ȋn domeniul macroeconomic m-a convins de un adevăr esențial, şi anume că pentru dezvoltarea durabilă a unei ţări cu economie de piață nu există substitut la politicile economice fundamental corecte. Iar acestea nu sunt prociclice, ci anticiclice.

Stabilitatea economiei este cheia pentru a avea un progres constant al nivelului de trai, măsurat, de exemplu, prin nivelul PIB/locuitor. Stimularea consumului, ȋn perioade ȋn care acesta creşte şi fără ajutorul politicilor macroeconomice, nu ajută la recuperarea decalajelor. Vrem să creştem mai repede; este normal să grăbim ritmul pentru a reduce decalajele. (…) Vreau doar să pun accentul pe problemele extraordinar de mari pe care le creează capitalului, autohton sau străin, nu contează, starea precară a infrastructurii, lipsa autostrăzilor. Avem un necesar enorm de infrastructură. Aceasta este o problemă de investiții publice, care au fost întotdeauna tăiate în perioade de recesiune, dar deseori și în faza expansionistă. Mai mult, fondurile europene, chiar atunci când au crescut, nu s-au alăturat investițiilor publice, ci doar le-au înlocuit.

Ne pregătim să sărbătorim 100 de ani de la Unire. Dar fără infrastructură, provinciile noastre istorice riscă să vadă discrepanțe crescute, în viitor. Am vorbit de nevoia ca autostrăzile noastre să ajungă să treacă munții Carpați. Acum vreau să fiu mai clar și să precizez că aceasta nu înseamnă trecerea Carpaţilor doar de la nord la sud, ci și de la est la vest. Nu este nevoie doar de o autostradă Pitești-Sibiu, ci și de o autostradă Iași-Târgu Mureș. Acestea ar trebui să fie priorități pentru noi.”

Poate că acum, când aceleași deziderate sunt exprimate și la nivelul Executivului, să vedem și fapte concrete în îndeplinirea respectivelor obiective.

„Dezvoltarea durabilă, economia circulară şi obiectivele Agendei 2030 ar trebui să nu rămână doar cuvinte scrise pe hârtie, ci să fie aplicate, pentru a fi în favoarea românilor“, declara Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului şi schimbărilor climatice, în cadrul aceluiaşi eveniment.

Cota de piață a trenurilor de marfă coboară la 15% 

În strategia scrisă înainte de declanșarea crizei financiare, un obiectiv care părea important era domeniul transportului feroviar. În epocă, strategia își propunea creșterea vitezei de circulație în limite moderate, de 140-150 km pe oră, nu se punea problema unor ambițioase trenuri de mare viteză de calibrul  Train à Grande Vitesse (TGV) din Franța sau al Intercity Express Trains al Deutsche Bahn. Textul actual al strategiei constată că viteza medie a trenurilor de călători din România este de 44-46 km pe oră, un eșec surprinzător în secolul al XXI-lea. 

Un alt obiectiv ratat a fost cel privind modernizarea parcului de material rulant, adică trenuri moderne. Noua strategie nu mai atinge tema, dar constată din nou că s-a redus numărul de călătorii la 69 de milioane pe an, probabil ca efect al costurilor ridicate neacoperite de confort, de durata nerespectată a călătoriei și de inadecvarea programului de circulație. 

Ca atare, intenția de a ”asigura condiţiile pentru transferul echilibrat al unei părţi din transportul rutier pe cel feroviar”, care s-a tradus printr-o țintă concretă de a obţine o cotă de piaţă de 15% până în 2015 (26% pentru transportul feroviar de pasageri), pare dificil de atins. Și totuși, în cazul transportului de mărfuri ținta a fost atinsă în acest an, poate și din cauza absenței autostrăzilor pe rutele importante ale țării. 

Cota de piață a transportului feroviar de mărfuri trebuia să ajungă până în 2015 la 15% din totalul transporturilor de mărfuri. În 2017, transportul feroviar de mărfuri a ajuns la o cotă de 15,4%, în coborâre de la 19,1 %, cât era în 2011.

România, pe primul loc în Europa privind rata mortalității prin accident rutier

În domeniul transporturilor, pentru prima oară, un document guvernamental leagă starea proastă a infrastructurii de transport rutier de faptul că România se clasează pe primul loc în Europa privind rata mortalității prin accident rutier. „Aproape 90% din rețeaua de drumuri este la standardul de o singură bandă pe sens și se află, conform clasificării acceptate, doar în proporție de 50% în stare bună, 30% în stare medie și 20% în stare proastă. Această situație clasează România pe primul loc în Europa privind rata mortalității prin accident rutier, de 94 de decese la 1 milion de locuitori, faţă de 60, în UE; de 259 de decese la 10 miliarde de pasageri/km, faţă de 61, în UE; de 466 de decese la 1 milion de vehicule auto, faţă de 126, în UE. De asemenea, rata accidentelor auto în care sunt implicați pietoni este cu mult peste media UE.”

Mecanisme de implementare a strategiei naționale de dezvoltare durabilă

  • instituirea unui comitet interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, sub președinția prim-ministrului, format din membri ai guvernului și care are în competență elaborarea rapoartelor anuale și aprobarea planului de acțiuni; 
  • instituirea unor nuclee pentru dezvoltare durabilă și a unor grupuri de experți care să se constituie la nivelul autorităților publice centrale, din personalul existent, care să urmărească atât implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ce țin de domeniul de activitate al instituției, cât și să reprezinte punți de legătură între fiecare instituție și departamentul pentru dezvoltare durabilă, pe de o parte, și Institutul Național de Statistică, pe de altă parte; 
  • înființarea unei coaliții pentru dezvoltare durabilă, din reprezentanți ai societății civile;
  • constituirea unui consiliu consultativ pentru dezvoltare durabilă, din personalități din mediul științific și academic, reprezentanți ai comunității de afaceri, ai partenerilor sociali și ai societății civile, cu rolul de a oferi consultanță, suport științific și tehnic, de a iniția și elabora documente programatice și metodologii pentru implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și de a susține și încuraja implementarea de bune practici relevante pentru România, cu rezultate pozitive la nivel european și internațional, în cadrul mecanismelor administrațiilor publice implicate în procesul de dezvoltare durabilă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele