Alegerea între Iohannis și Dăncilă: liberalism sau iliberalism

26
8 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Mai sunt câteva zile până la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Doi candidați s-au clasat în lupta electorală finală: actualul președinte, Klaus Iohannis, și fostul premier Viorica Dăncilă. Cei doi candidați nu se vor întâlni într-o confruntare directă înainte de alegeri.

Să facem un exercițiu de imaginație și să căutăm răspuns la întrebarea: ce fel de președinți ar fi Iohannis și Dăncilă? Cum ar arăta o Românie condusă de Iohannis și în ce fel de țară am trăi dacă Viorica Dăncilă ar ajunge președinte. Am stat de vorbă cu doi politologi, Adrian Zăbavă și Cristian Pîrvulescu, care ne-au explicat la ce ne-am putea aștepta.

În primul rând, o comparație între cei doi nu poate fi făcută, fiind personalități cu totul diferite. Despre Klaus Iohannis deja ne putem face o părere din ultimii cinci ani, despre cum acționează ca șef de stat. Însă, până acum, președintele a condus prin rezistență la atacurile asupra statului de drept, spun experții. De data aceasta, cu un guvern PNL, Klaus Iohannis se va putea concentra pe construire, pe reformă.

„O Românie cu Iohannis mai departe, în momentul de față, pare mai predictibilă, mai stabilă. Într-adevăr, mandatul lui secund ar arăta cu totul diferit față de primul, în principal prin diferențele contextului politic. Klaus Iohannis speră, își dorește și va face tot posibilul de acum încolo astfel încât al doilea său mandat să nu mai fie în opoziție politică executivă cu guvernul în funcție. Din perspectiva asta, întregul mandat se va schimba și până la urmă vom avea parte și de un alt Klaus Iohannis. Am văzut doar puțin din această latură a lui în 2016, la învestirea guvernului tehnocrat”, a spus Adrian Zăbavă.

Și Cristian Pîrvulescu este de aceeași părere, că Iohannis din primul mandat nu va semăna cu Iohannis din al doilea mandat. „În primul mandat, Iohannis nu a avut nicio clipă majoritate parlamentară, nu a avut guvern, nu și-a putut aplica programul. În momentul acesta, Klaus Iohannis are deja un guvern favorabil chiar dacă are o susținere redusă în Parlament. Vom avea un alt fel de președinte. Cred că va fi diferit noul mandat pentru că va fi unul de construcție și nu de rezistență, cum a fost obligat până acum. Poate construi pentru că are guvern și este ultimul mandat în care poate să schimbe ceva. Dincolo de aparențe, eu cred că Iohannis a avut o strategie clară și urmărește o serie de schimbări pe care vrea să le aplice cât mai repede cu putință”, a spus Pîrvulescu.

Politica externă

În ceea ce o privește pe Viorica Dăncilă, cu toate că a evoluat de la momentul în care a fost adusă pe scena politică de Liviu Dragnea, imaginea ei în afara granițelor nu este una bună, nu ar avea acces la aceleași cercuri de putere la care are Klaus Iohannis, iar frustrarea socială a românilor ar ajunge repede la cote maxime, spun experții.

„Klaus Iohannis avea background-ul necesar prin etnie, prin networking-ul făcut, care l-a plasat într-o rețea europeană de influență, putere și decizie la un nivel destul de important. Viorica Dăncilă nu ar ateriza deloc în poziția aceea. În același timp, cred că Viorica Dăncilă ar avea nevoie de mult mai mulți oameni pe lângă ea în ceea ce privește politica externă, decât Klaus Iohannis. Viorica Dăncilă ar trebui îndreptată în fiecare decizie, fiecare declarație, fiecare poziționare în ceea ce privește politica externă, pentru că, e clar, nu are resorturile necesare să stăpânească un asemenea subiect care, până la urmă, este principala atribuție a unui președinte al României”, a spus Adrian Zăbavă.

În plus, Dăncilă are deja o imagine negativă. „Cred că a făcut-o deja ca prim-ministru continuând politicile îndreptate împotriva statului de drept și nu numai. Întreaga politică externă pe care a dus-o a fost una pe linia iliberalismului, dar era în umbra lui Liviu Dragnea”, a spus Pîrvulescu.

Foto: Bogdan Cristel

Frustrarea societății

În cazul Vioricăi Dăncilă, am văzut deja timp de aproape doi ani care sunt capacitățile sale, iar în cursa electorală a avansat datorită forței partidului, nu a personalității de politician. „A devenit candidat la prezidențiale în mod automat pentru că partidul nu-și putea permite luxul să renunțe la Viorica Dăncilă pentru că ar fi pierdut guvernarea mai devreme și nu ar fi putut să își mențină resursele și atunci, în mod automat, Dăncilă a devenit și candidat la alegerile prezidențiale. Este cea mai bună dovadă că partidele românești s-au instituționalizat și că mașina electorală funcționează. Dar asta nu înseamnă că cel care ajunge să se califice pentru turul doi are și calități. Din punctul meu de vedere, orice comparație între cei doi este nulă și neavenită pentru că nu avem ce compara. Doamna Dăncilă face parte din altă categorie de politicieni”, a spus Pîrvulescu.

Tocmai de aceea, este puțin probabil ca Viorica Dăncilă să câștige în al doilea tur, sunt de părere experții.

„Chiar dacă, prin absurd, Viorica Dăncilă ar câștiga al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ar fi foarte greu ca măcar o majoritate simplă a românilor să se identifice într-un fel cu ea. De aceea cred că o Românie sub Viorica Dăncilă președinte ar fi foarte frustrată de foarte devreme. Profilul ei este atât de diferit față de năzuințele unei importante părți a societății, încât frustrarea ar ieși la suprafață după părerea mea foarte repede”, a spus Zăbavă.

Iohannis după primul mandat

În ceea ce privește imaginea pe care o lasă în urmă Klaus Iohannis după cinci ani de mandat, timp în care a fost deseori tras la răspundere de opinia publică pentru lipsa de reacție sau pentru reacțiile întârziate, există o explicație pentru care nu a fost atât de vocal pe cât ar fi trebuit.

„Să nu uităm că legea referendumului, la vremea lui Traian Băsescu, prevedea suspendarea președintelui pe un fond de 50%, în timp ce Klaus Iohannis s-a raportat la o lege a referendumului care prevedea suspendarea cu o prezență de 30% și 25% din totalul electorilor, ceea ce era fezabil, ceea ce se putea întâmpla, deci a fost într-un pericol permanent”, a explicat Cristian Pîrvulescu. După părerea sa, Iohannis a rezistat în ultimii doi-trei ani asaltului împotriva statului de drept și „a reușit să protejeze cât a putut să protejeze”.

Dacă va fi reales și va avea de partea lui o majoritate pe care se poate baza în parlament și un guvern liberal, atunci și așteptările vor fi mai mari. De data aceasta, Klaus Iohannis nu mai trebuie să reziste, ci să construiască.

„Nu are foarte mult timp în această privință, acesta este și motivul pentru care și-a dorit guvern înaintea începerii confruntărilor electorale. Iar reformele sunt importante: reforma administrației, o serie întreagă de ajustări privind serviciile sociale, reforma constituțională, toate acestea sunt întârziate deja de aproape două decenii și trebuie să fie puse în aplicare”, a explicat Pîrvulescu.

Și Adrian Zăbavă spune că la așteptările personale față de Klaus Iohannis se vor adăuga niște așteptări executive.

„Cred că, în al doilea mandat, Iohannis se va apropia mai mult de Traian Băsescu, față de primul mandat, în care a fost în totală opoziție față de ce ne-a obișnuit Băsescu. Nu mă refer aici la caracterul și calitățile politice, ci la implicarea în scena politică românească. Cred că Iohannis se va implica mai mult în scena politică românească în următorii cinci ani. Ar fi un nonsens să accepte un al doilea mandat cu la fel de puține pârghii politice ca primul”, a spus Zăbavă. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele