Comisia Europeană și-a publicat propunerea de Pact Verde, sau Pact Ecologic. Anul 2020 va fi dedicat negocierii detaliilor acestuia, precum și a rolurilor naționale și industriale în implementarea sa. Este bine sau rău pentru România? Răspunsul simplu este „depinde“. Pactul Ecologic constituie un moment esențial pe drumul Europei către atingerea neutralității climatice în 2050. Planul prevede reducerea emisiilor cu 50-55% până-n 2030, comparativ cu nivelul din 1990. Iar acest lucru constituie o creștere semnificativă, comparativ cu actualul obiectiv de 40%, și va presupune transformări majore ale industriilor, transportului, producției de energie și consumului.

Un impuls pentru economie

În linii mari, obiectivul propus poate fi privit în două feluri: cu îngrijorare sau cu ambiție. Majoritatea industriilor sunt îngrijorate. Cum vom crește economia și vom reduce emisiile, în același timp? Însă realitatea este că reducerea emisiilor este benefică pentru mai multe industrii, procese industriale și consumatori, în timp ce creșterea economică și emisiile de carbon sunt decuplate și nu merg mână-n mână. O politică industrială bine pusă la punct și implementată poate aduce o varietate largă de beneficii, o creștere economică de înaltă calitate și o îmbunătățire a calității vieții pentru toată lumea.

Soluțiile? Mult mai diverse decât credem

Renunțarea mai rapidă la cărbune, care devine o sursă de energie extrem de costisitoare, din cauza amprentei de carbon, va stimula soluțiile energiei curate. Și soluțiile nu sunt doar solare și eoliene, deși acestea sunt tehnologii mature ce furnizează energie electrică mult mai ieftină. Sectorul noii energii are mai mult de oferit. Digitalizarea în creștere a industriei energiei oferă numeroase soluții de economisire a energiei, precum și un mai bun management al cererii.

Stocarea ieftinește energia

Pentru a maximiza furnizarea de energie curată, statele vor trebui să investească în tehnologii de stocare. Din nou, acestea pot fi multe. Stocarea cu pompare de apă este una dintre cele mai populare soluții în prezent, însă bateriile sunt și ele tot mai ieftine, astfel că vor putea să furnizeze, împreună cu tehnologiile solară și eoliană, electricitate mai ieftină decât gazul sau cărbunele și mult mai ieftină decât cea produsă de foarte costisitoarea tehnologie nucleară nouă. România are un potențial semnificativ de dezvoltare a stocării cu pompare de apă, iar Pactul Verde este foarte posibil să o determine să utilizeze acest tip de stocare a energiei, dar și să crească implementarea descentralizată a stocării cu baterii.

Sărăcia energetică, o problemă

Sărăcia energetică reprezintă o îngrijorare majoră pentru România. Pactul Verde ar putea exercita presiuni serioase asupra autorităților centrale și locale din România pentru a investi în eficiență energetică și în „nearly Zero Energy Buildings“ (nZEB – concept introdus de Uniunea Europeană pentru a defini clădiri al căror consum energetic anual nu depășește energia curată creată local n.t.). Combaterea sărăciei energetice prin investiții în eficiență, energie curată descentralizată, încălzire districtuală și rețele comunitare inteligente va transforma calitatea vieții pentru milioane de oameni, va crea numeroase locuri noi de muncă, va îmbunătăți calitatea aerului și va consolida securitatea energetică națională. Toate aceste beneficii vor fi o contribuție majoră pentru economie. Problema este că nu avem instrumentele necesare calculării multor dintre aceste beneficii, ca parte a creșterii economice. Ceea ce înseamnă că vom vedea rezultatele mai târziu, dar s-ar putea să nu le atribuim automat investițiilor făcute în baza Pactului Verde.

Nevoia de infrastructură pentru viitor

Pactul ar putea avea un impact major asupra investițiilor în infrastructura de energie și transport. Și, din nou, această investiție ar putea împinge înainte economia românească sau ar putea crea probleme ce vor trebui rezolvate mai târziu. Ce ne trebuie acum este o infrastructură pentru viitor, nicidecum pentru trecut. Europa are mare nevoie de potențialul de energie curată, în principal eoliană, al României și al Ucrainei. Acest potențial este unul vast, dar necesită o rețea modernă de înaltă tensiune pe distanțe lungi. Iată ceva ce România poate oferi restului Europei, solicitând, totodată, ca investiția să fie recunoscută drept o contribuție importantă la Pactul Verde. Lung-dezbătutul proiect NERO dintre România și Olanda ne oferă niște indicii despre oportunitățile pe care obiectivele reducerii amprentei de carbon le reprezintă pentru România. Cu toate acestea, avem nevoie de o abordare mai antreprenorială, transparentă și vizionară. Altminteri, vom asista la discuții interminabile în conferințe și birouri guvernamentale, în locul unor progrese și beneficii economice clare.

Intrarea în piața europeană

Totodată, Pactul Verde va oferi o altă oportunitate importantă – reala deschidere a piețelor energetice europene. Acest lucru va fi întâmpinat cu o puternică opoziție din partea furnizorilor, a regulatorilor și a guvernelor, care vor dori să controleze prețul energiei electrice, pentru a evita riscurile politice pe care le-ar implica o creștere bruscă a prețurilor. Cu toate acestea, integrarea în piață și liberalizarea se vor întâmpla, iar atunci România, cel mai probabil, va deveni unul dintre principalii furnizori de energie curată pentru piața integrată, cu toate beneficiile economice și de securitate pe care acest rol i le va asigura. Însă trebuie să acționeze rapid.

Costuri? Nu, investiții

Auzim deseori că Pactul Verde va costa foarte mult. Vor fi, într-adevăr, necesare investiții mari. Însă acest lucru este diferit. Costurile pot fi un lucru negativ, însă investițiile sunt benefice. Pactul va oferi numeroase oportunități de investiții în clădiri, materiale de construcții, IT, silvicultură, transport, infrastructură etc. Cu investiții corecte, vom asista la o creștere a PIB-ului și la multe alte beneficii ce ar trebui să prezinte interes pentru orice guvern care dorește să extindă și să modernizeze economia națională. Sud-estul Europei are în față o provocare. Pactul Verde va produce șocuri multiple, însă regiunea este poziționată perfect pentru a extrage o valoare economică majoră și România ar putea exercita un rol central în acest proces. Este foarte posibil ca țările sud-est europene care manifestă în prezent îngrijorare, ba chiar se tem de ambițiile Pactului Verde, să lanseze o competiție pentru a stabili cine va conduce transformarea regiunii. De fapt, competiția a început deja cu anunțul surprinzător al Greciei, care s-a angajat să renunțe complet la cărbune până-n 2028. Totodată, Atena a anunțat că Grecia va intra în competiție pentru a găzdui una dintre instalațiile-pilot hidro-solare europene. Așadar, competiția a început, iar întrebarea esențială pentru țări ca România și Bulgaria este când se vor lansa în cursă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. ■