Vorbim foarte des despre salarii și destul de puțin despre productivitate. Astfel, un studiu Eurostat, publicat anul trecut, pentru perioada 2005-2015, arată că România se clasează pe penultimul loc în ceea ce privește eficiența muncii la birou. În România se lucrează opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, iar productivitatea este de doar 51,1%. Doar Bulgaria are o rată mai mică decât România, cu 43,4%.
La polul opus se situează Luxemburg, care înregistrează o productivitate de 180%, deși ziua de lucru este de doar șapte ore. Urmează Belgia (135,4%), Olanda (129,3%), Irlanda (128,8%), Franța (128,5 %), Germania și Danemarca, cu câte 126,9%.
Există o serie de schimbări pe piața muncii privind flexibilizarea condițiilor de muncă. Specialiști în domeniu arată că tot mai multe companii sunt dispuse ca efectuarea programului de muncă de opt ore să se facă într-un interval de timp extins. Beneficii precum programul flexibil, munca de acasă, asigurările medicale și abonamentele la săli de sport au devenit deja o obișnuință în rândul angajaților din sectorul privat.

Sunt și o serie de măsuri mai speciale care pot genera o creștere de productivitate. Un studiu realizat de CBRE și o universitate olandeză arată că introducerea plantelor în birouri a dus la îmbunătățirea calității aerului și la scăderea nivelului de stres și a crescut performanța angajaților cu circa 10%. Modificarea luminozității a crescut performanțele cu 12%, iar nutriția sănătoasă, cu 45%. Pauzele de relaxare au dus la creșterea productivității, iar activitatea fizică a crescut calitatea muncii cu 12%.

Salariul minim s-a dublat în perioada de creștere economică

În ultimii cinci ani, salariul minim în moneda locală s-a dublat. Cu toate acestea, numărul locurilor de muncă noi a crescut cu aproximativ 700.000. Nu trebuie să uităm că în această perioadă economia românească a cunoscut o perioadă de creștere economică susținută. Cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) a redus prognozele de creștere pentru toate economiile importante, China, SUA, zona euro și economiile emergente. La fel se întâmplă și cu România, pentru care FMI prognozează o creștere economică de numai 4%, în comparație cu cifra de creștere cu care a fost construit bugetul de stat, respectiv 5,5%. Diferența este mare și se va putea resimți asupra bugetului de stat. Dar și companiile ar putea fi afectate de încetinirea economiei, inclusiv în ceea ce privește locurile de muncă.

În timp ce România este preocupată de lipsa locurilor de muncă, inclusiv cele slab remunerate, care nu presupun o înaltă calificare, la nivel global se realizează studii care urmăresc impactul inteligenței artificiale asupra productivității muncii. Un studiu PwC relevă faptul că sporirea productivității muncii este de așteptat să contribuie cu mai mult de jumătate din toate câștigurile economice obținute de pe urma inteligenței artificiale până în anul 2030.

Datele statistice pe trimestrul doi al acestui an privind veniturile medii ale gospodăriilor arată o creștere cu aproximativ 25% față de aceeași perioadă a anului trecut până la 4.151 de lei, cu 1.589 de lei pe fiecare membru al familiei. În același timp, salariile și-au consolidat ponderea în structura veniturilor totale, ajungând la 67%, în timp ce veniturile în natură reprezintă numai 7,4%. Ceea ce ne arată o tendință de modernizare a economiei românești.

Totodată, salariul mediu brut a ajuns, în luna august, la 4.449 de lei, iar salariul net a atins 2.669 de lei. Cele mai mari creșteri anuale sunt consemnate în domeniul sănătății, plus 31%, și în învățământ, plus 19,6%. Cel mai mare salariu mediu net este în sectorul de tehnologia informației, 6.319 lei, iar cel mai mic salariu este în industria turistică, 1.556 de lei.

Paradox: o criză a forței de muncă, dar cu oameni care nu își caută de lucru

În pofida crizei de piața forței de muncă, raportul Băncii Naționale asupra stabilității financiare din anul 2018 arată că se mențin o serie de vulnerabilități structurale și un grad de tensiune ridicat, în pofida unei rate reduse a șomajului și îmbunătățirii gradului de ocupare.

Rata șomajului a fost de 4,4% în martie 2018, față de 5,2% în martie 2017. În cazul gradului de ocupare, acesta se situa la 68,5%, față de 66,5% în trimestrul IV al anului 2016 (pentru persoane cu vârste între 20 și 64 de ani). O preocupare importantă însă rămâne cea legată de populația inactivă și caracteristicile structurale ale acesteia, care pot îngreuna pe termen mediu și lung creșterea participării acesteia la piața muncii. Rata de inactivitate pentru persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani era de 33% în trimestrul IV 2017 (față de 26,5% la nivelul Uniunii Europene).

Dintre persoanele inactive, aproximativ o treime sunt tineri (dintre care aproximativ 80% urmează o formă de școlarizare), în timp ce o altă treime sunt persoane de peste 55 de ani, care ar putea fi mai greu de integrat în câmpul muncii. Rata tinerilor (grupa de vârstă 15-24 de ani) care nu urmează nicio formă de învățământ și nici nu au un loc de muncă era la 15,2% în anul 2017, iar circa jumătate dintre aceștia sunt persoane care nu doresc să muncească.

Nivelul de pregătire educațională constituie un potențial impediment în dezvoltarea forței de muncă în România. În rândul populației active cu vârste între 15 și 64 de ani, doar 20% au studii terțiare, față de 33% la nivelul UE și 34% în Polonia. În plus, cea mai mare parte a populației inactive cu vârste între 15 și 64 de ani nu are studii universitare (96%), iar aproximativ 45% nu au nici măcar studii liceale.

Sporirea populației active, precum și majorarea ponderii populației ocupate în populația activă sunt elemente care pot contribui la creșterea nivelului de dezvoltare economică. În anul 2017, evoluția pozitivă a PIB pe cap de locuitor a fost determinată într-o mare măsură de creșterea importanței populației ocupate în populația activă, alături de majorarea productivității muncii.

În condițiile în care problema demografică este una structurală, creșterea participării populației existente la piața muncii ar trebui să constituie o prioritate.

Salariul mediu net s-a majorat pe parcursul anului 2017, în luna decembrie fiind cu circa 12% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Așadar, costurile cu forța de muncă, atât cele directe, cât și cele indirecte, au continuat să crească. Ceea ce pentru companii va continua să fie o provocare în viitor.

Cum vor arăta meseriile viitorului

Aproximativ 85% din meseriile care vor exista în anul 2030 nu au fost inventate, arată un studiu realizat de compania Dell și citat de INACO. 800 de milioane de locuri de muncă vor dispărea pe plan mondial din cauza automatizării, roboții vor înlocui oamenii în unele activități, iar o serie de meserii noi vor apărea. Astfel este descris viitorul pieței de muncă în studiile de specialitate care privesc spre viitor. Pare SF, dar experții susțin că schimbările au început deja.

„România este cea mai nepregătită țară europeană din punctul de vedere al schimbărilor în domeniul muncii. Avem un grad de doar 20% acoperire în ceea ce privește absolvenții de știință, inginerie și matematică”, a declarat Andreea Paul, președintele INACO.

Forumul Economic Mondial arată în studiile sale că mai mult de jumătate din locurile de muncă ale viitorului vor fi diferite de cele de astăzi. „Pentru a ne adapta va trebui să ne antrenăm mușchiul învățării”, crede Roxana Mocanu, director general Neozona.

Ghidul meseriilor viitorului prezentat recent de INACO anticipează că meseriile viitorului vor fi legate de calculatoare, cercetare spațială, robotică, energie și mediu înconjurător, sănătate, medicină, îngrijirea persoanelor în vârstă, învățământ, divertisment și, bineînțeles, social media și internet.

„Șocul viitorului” este o expresie care s-a banalizat. Dar șocurile viitorului nu s-au încheiat. Ele vor continua să ne marcheze viața, ne vor influența munca și felul în care ne câștigăm veniturile.