Schimbare de macaz la București în privința Republicii Moldova?

87
7 minute de lectură

Republica Moldova se pregătește să se confrunte cu cea mai aspră rezoluție a Parlamentului European, după degradarea vizibilă a standardelor politice și democratice, care au culminat cu anularea alegerilor din luna iulie pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. În acest timp, Bucureștiul pare să-și schimbe la rândul lui modalitatea de abordare a relației cu guvernul de la Chișinău.

Săptămâna trecută, Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European (AFET) a adoptat un proiect de rezoluție care afirmă că Republica Moldova este un stat capturat de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii politice și economice în mâinile unui grup restrâns de persoane care își exercită influența asupra Parlamentului, Guvernului, partidelor politice, administrației de stat, poliției, justiției și presei.

Eurodeputații consideră că țara a deviat de la standardele democratice și statul de drept și avertizează că viitorul relațiilor dintre UE și Moldova va depinde de modul în care se vor desfășura alegerile legislative programate pentru 24 februarie 2019. De asemenea, deputații cer progrese vizibile în ce privește independența sistemului judiciar.

Până la alegeri, finanțarea europeană pentru Republica Moldova rămâne suspendată, iar raportul recomandă ca fondurile să fie reorientate pentru sprijinirea societății civile și a presei libere din Moldova. Mai ales în condițiile în care, după cum afirmă documentul, se constată un fenomen de „monopolizare a peisajului mediatic de către marii actori politici și economici ai țării, care și-au împărțit între ei și piața de publicitate”.

Proiectul de rezoluție solicită Comisiei Europene ca, având în vedere corupția la scară largă din Moldova, să studieze posibilitatea de a introduce o clauză suplimentară la acordul de asociere privind tocmai lupta împotriva corupției.

Virajul periculos de la Chișinău

Ce s-a întâmplat, de fapt, în ultimele luni în Republica Moldova, atât de grav încât să justifice o atitudine atât de dură?

Au fost, desigur, alegerile municipale invalidate, câștigate „pe teren” de liderul partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, împotriva socialistului Ion Ceban. Apoi, Partidul Democrat, care controlează guvernul declarat proeuropean, alături de Partidul Socialiștilor, al președintelui prorus Igor Dodon, au cooperat pentru promovarea unei legi electorale care minimizează șansele opoziției reprezentate în special de formațiunile conduse de Maia Sandu și Andrei Năstase.

Legea a fost adoptată împotriva unor recomandări ale Comisiei de la Veneția și prevede un sistem de vot mixt, cu jumătate din locuri alese pe listă și jumătate în sistem uninominal, într-un singur tur, după principiul „candidatul de pe primul loc câștigă mandatul”.

În urma unor simulări efectuate de opoziție, luând ca bază votul din primul tur de la alegerile municipale din Chișinău (oricum orașul cu populația cea mai deschisă către Vest și mai bine informată), din cele 11 locuri în parlament aferente municipiului, 9 ar fi fost câștigate, cu majoritate relativă, de socialiști și două de democrați, în condițiile unei fragmentări a opoziției.

O altă lege controversată, adoptată în această vară, privește un fel de amnistie fiscală, prin care banii aduși în țară de către rezidenți vor fi taxați cu 3%, indiferent de proveniența acestora. De asemenea, va fi posibilă dobândirea cetățeniei Republicii Moldova de către persoanele care deschid un depozit bancar în valoare de cel puțin 250.000 de dolari.

Criticii proiectului se tem că astfel va fi posibilă repatrierea miliardului de dolari furat din băncile moldovenești, sub formă de pani privați, curați. La fel, în cazul unor sume ilicite provenite din celebra afacere a laundromatului rusesc.

Alte temeri vizează dobândirea cetățeniei moldovenești de către persoane cu averi dubioase și care vor putea avea apoi acces liber pe piața Uniunii Europene, grație Acordului de Asociere și Liber Schimb.

Bruxelles, cu ochii pe oligarhi

Opoziția din Republica Moldova, multe organizații neguvernamentale, precum și cele câteva voci independente care au mai rămas în Republica Moldova spun că grupul restrâns de persoane care ia deciziile, așa cum spune și rezoluția adoptată în Comisia AFET, este condus de oligarhul Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Partidului Democrat.

Partidul său a ieșit al patrulea în alegerile parlamentare din 2014, dar acum, ca urmare a unui mare număr de racolări, deține controlul în Guvern, Parlament și în administrațiile locale.

Până de curând, Plahotniuc a fost acceptat de UE ca partener de discuție, ținându-se cont de orientarea declarat proeuropeană a guvernului de la Chișinău și de opoziția cu președintele prorus Igor Dodon.

Însă seria de decizii luate în ultimele luni au schimbat abordarea de la Bruxelles. Acolo unde nu au trecut neobservate nici accentele tot mai eurosceptice din declarațiile unor responsabili de rang înalt de la Chișinău, în urma suspendării finanțărilor europene de după invalidarea alegerilor municipal. Chiar premierul Pavel Filip declara atunci că suspendarea fondurilor îi va face să sufere pe copiii din Republica Moldova. Iar Plahotniuc însuși s-a lansat în adevărate tirade antieuropene, spunând că partidul său va deveni unul promoldovean.

Surse europene afirmă că Bruxelles a devenit foarte atent și la un personaj relativ nou apărut pe scena politică din Republica Moldova, Ilan Shor. Primar la Orhei și fondator al partidului ce-i poartă numele, Shor s-a afirmat prin acțiuni de imagine extrem de agresive. Deține o rețea de magazine cu prețuri reduse, sponsorizează spectacole gratuite cu cei mai îndrăgiți muzicieni din republică, organizează excursii gratuite la parcul de distracții Orheiland, pe care l-a deschis în orașul pe care-l păstorește.

Shor este condamnat, în primă instanță, în dosarul furtului miliardului, fiind acuzat că ar fi fost una dintre pâlniile prin care s-au scurs o parte din banii furați. Dar de mai bine de un an, apelul său a tot fost amânat de judecători. Acum, Shor se pregătește intens de campania electorală și are toate șansele să intre în parlament și să capete imunitate.

La 26 august, oamenii aduși cu autocare purtând însemnele Partidului Shor au încercat să ocupe piața marii Adunări naționale și să deturneze mitingul diasporei, organizat în principal pentru contestarea oligarhului Plahotniuc. Puțin a lipsit până ca situația să degenereze.

După cum spun surse europene, sub presiunea proiectului de rezoluție, Chișinăul s-ar fi angajat totuși să livreze ceva. Însă promisiunile nu mai sunt de ajuns, încrederea europenilor în guvernanții moldoveni fiind în acest moment la cote de avarie.

Mai mult, în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European s-au auzit voci care au cerut sancțiuni suplimentare la adresa Republicii Moldova. Idee care îi îngrozește pe diplomații de la București, care consideră că astfel de sancțiuni n-ar face decât să îndepărteze și mai mult Moldova de Uniunea Europeană. „Trebuie sancționați, e clar. Dar nu împinși în prăpastie”, spune un diplomat de la București. El recunoaște însă că l-au speriat accesele antieuropene ale lui Plahotniuc.

Până acum, Bucureștiul a susținut guvernul declarat proeuropean al Republicii Moldova, poate cu excepția mandatului de un an al lui Dacian Cioloș, când Bucureștiul a cerut mai multe reforme. Guvernul român finanțează numeroase proiecte în țara vecină și, în 2015, când Uniunea Europeană a suspendat finanțarea în urma furtului miliardului, Bucureștiul a acordat Chișinăului un împrumut de urgență.

Acum, surse diplomatice vorbesc despre o schimbare a interesului dinspre guvern și Partidul Democrat către opoziția reprezentată de Maia Sandu și Andrei Năstase.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele