Seceta nu e singura vinovată de scumpirea fructelor

Condițiile climatice din ultimul an au afectat culturile agricole, în special grâul și rapița, dar și unele categorii de fructe, cum sunt cireșele, prunele și merele. Efectul? O producție mai mică de grâu, comparativ cu cea obținută în 2018, iar cireșele, prunele și merele românești se vor găsi mai puțin timp pe tarabe și vor fi mai scumpe față de anul trecut. În ciuda secetei, marfă ar fi destulă pentru consumatorii români, dar lipsa de organizare a acestora și rețeaua de distribuție ineficientă, chiar inexistentă, pe alocuri, scumpește produsele.

196
5 minute de lectură

Președintele Organizației Interprofesionale pe Produs (OIPA) Legume – Fructe, Aurel Tănase, a declarat, pentru Reporter Global, că este suficientă marfă, dar, din cauza lipsei reglementărilor, aceasta nu ajunge în piață. „S-au făcut cantități suficiente de salată, vinete, ardei, varză, dar oamenii nu sunt organizați și mulți vând producția la prețuri mici, ca să scape de ea. Au ajuns în stadiu de recoltare și ceapa, usturoiul”, declară Aurel Tănase. Și la cartofi, unul dintre produsele care, după toate statisticile, se va scumpi, producția este bună. „Este adevărat că, în ultimii ani, au scăzut suprafețele cultivate cu cartof, din cauza costurilor ridicate pe care le au fermierii cu această cultură, dar producția este bună. Și la struguri și pepeni sunt producții bune”, precizează președintele OIPA Legume – Fructe.

Fructe mai puține în Dobrogea și în sudul țării

Președintele Asociației Fermierilor, Adrian Rădulescu, a declarat pentru Reporter Global că producția de fructe a fost afectată, în special în zona Dobrogei și în județe din sudul țării, precum Teleorman și Olt. „La cultura mare nu vor fi producțiile de anul trecut, dar ne așteptăm la producții bune, în special la porumb și floarea-soarelui. La grâu și la rapiță sunt producții ceva mai mici, dar destul de bune, pentru că, în anumite zone, culturile au reușit să se redreseze, după seceta din toamnă.

Aurel Tănase declară că, pentru dezvoltarea sectorului de legume și fructe, este nevoie ca Ministerul Agriculturii să adopte o serie de măsuri. Organizația pe care o conduce a înaintat deja instituției o listă cu opt propuneri care vor fi discutate în perioada următoare și care vor fi prevăzute într-un act normativ. Una dintre acestea vizează utilizarea substanțelor folosite de agricultori. „Trebuie introdusă obligativitatea ținerii unui jurnal de observații, pentru că mulți producători nu respectă perioada de remanență, adică, după aplicarea substanțelor, nu respectă timpul care trebuie să treacă până la punerea în consum a acestora”, afirmă Aurel Tănase.

De asemenea, ar trebui introdus un registru al producătorilor, care să existe în fiecare județ: producătorilor să li se dea un cod după care să poată fi identificați, întrucât codul respectiv va fi trecut pe produs. Nu în ultimul rând, potrivit lui Aurel Tănase, producătorul ar trebui să fie obligat ca, din momentul în care stabilește ce cultivă, să știe exact ce face cu marfa respectivă, pentru a nu perturba piața. În opinia predintelui OIPA Legume-Fructe, important ar fi și ca, la nivelul fiecărei localități, să se creeze organizații profesionale în care să fie înscriși toți producătorii agricoli. Acest lucru ar putea fi pus în practică prin condiționarea acordării subvențiilor de înscriere într-o formă asociativă”, consideră Aurel Tănase.

Pepenii românești, etichetați distinct

Ministerul Agriculturii a informat recent că, în piețele agroalimentare, în piețele de angro sau în spațiile special amenajate din jurul piețelor, consumatorii pot găsi pepeni verzi și galbeni proaspăt recoltați, piersici, zmeură, mure de cultură, nectarine, caise, precum și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc. „Reamintim că, pentru a nu se crea confuzii printre consumatori, în vederea identificării producătorilor autohtoni și a pepenilor românești, se aplică măsura etichetării standard, conform Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării rurale nr.225/2017.

Toate cantitățile de pepeni comercializate direct de producătorii agricoli autohtoni au elementele de identificare, eticheta format A4/plastifiată, ce cuprinde informații privind: denumirea producătorului, localitatea de origine, data recoltării și, desigur, prețul cu amănuntul”, precizează MADR. Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, un număr de 401 probe de tomate autohtone de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate 2019.

Au fost finalizate analizele de laborator pentru un număr de 321 de probe, fără a se înregistra depășiri ale reziduurilor de pesticide peste limita maximă admisă. În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară prelevează în permanență probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori. În piețele agroalimentare din municipiul București sunt prezenți zilnic, în medie, peste 200 de producători beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere și solarii, cu o producție cantitativă și calitativă ce asigură necesarul de consum intern de tomate de calitate, potrivit datelor furnizate de MADR.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele