Seceta prelungită taie din producțiile agricole

117
9 minute de lectură

Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol. Pe de altă parte, temperaturile ridicate din anumite zone au derutat albinele, care au părăsit stupii și nu au mai revenit, iar acest lucru se va răsfrânge în producția de miere din acest an.

Foto: pixabay

La câmpie, în ultimele luni, media precipitațiilor a fost de 10-15 l/metru pătrat, jumătate din cât ar fi normal. Dacă situația nu se va schimba, efectele secetei vor fi severe. Or, în această perioadă ar trebui să se acumuleze în sol apă și pentru lunile de primăvară. Vestea proastă este că nici în perioada următoare nu sunt prognozate precipitații semnificative, ceea ce înseamnă că efectele se vor resimți și în următoarele luni. Pentru săptămâna aceasta, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) prognozează valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) ale conținutului de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

Și în alte țări sunt temperaturi ridicate

Pe ansamblu, vremea ușor mai caldă de la începutul săptămânii va intra într-un proces de răcire treptată, devenind normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor agricole. Sunt posibile precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), reduse cantitativ, în majoritatea regiunilor agricole, acestea fiind însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiții de producere a ceții, asociată cu depuneri de chiciură. În ceea ce privește starea de vegetație a culturilor agricole, ANM apreciază că se vor afla în continuare în starea de repaus biologic în cea mai mare parte a țării. De asemenea, în zilele cele mai reci, pe fondul temperaturilor minime mai scăzute din aer și sol, situate sub pragurile biologice critice de rezistență a plantelor (-10…-15°C), la speciile de toamnă vor fi posibile vătămări ale aparatului foliar prin brunificări și arsuri ale vârfului frunzelor, îndeosebi pe terenurile fără strat protector de zăpadă. Sub aspect fenologic, adică al influenței condițiilor climatice asupra dezvoltării plantelor, orzul și grâul de toamnă vor parcurge răsărirea, formarea frunzei a treia și înfrățirea (10-100%). În funcție de data semănatului, la cultura de rapiță se va semnala dezvoltarea aparatului foliar (5-13 frunze). La speciile pomicole și viticole se va înregistra stadiul de repaus vegetativ, la nivelul întregii țări. Pe ansamblu, lucrările agricole de sezon se vor putea desfășura în condiții bune, în aproape toată țara, remarcă ANM. Și în țările din bazinul Mării Negre, unde temperaturile medii sunt peste valorile normale ale acestei perioade și precipitațiile au lipsit de la începutul anului, rezervele de apă din sol rămân reduse. În România și Ucraina, crește deficitul apei din sol în absența precipitațiilor, relevă observatorii unei publicații electronice din Franța, însă apreciază că sunt condiții climatice care par favorabile pentru dezvoltarea culturilor, deocamdată. Cu toate acestea, vor fi necesare precipitații în săptămânile următoare, menționează publicația electronică franceză. În Rusia, în ultimele două săptămâni, zona cultivată cu grâu a beneficiat de ușoare precipitații, cel mai adesea sub formă de zăpadă.  Ca urmare a fenomenelor meteo extreme printre care seceta prelungită, anul trecut s-au înregistrat pierderi la unele culturi agricole, producțiile fiind cu până la 30% mai mici față de anul 2018. Cele mai afectate culturi de toamnă anul trecut au fost grâul și rapița. Pierderile au fost atât de mari la rapiță, încât anul acesta mulți agricultori au renunțat la cultura ei.

Foto: pixabay

Schimbările climatice schimbă agricultura

Fostul ministru al Agriculturii, care, în prezent, deține funcția de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, Valeriu Tabără, a declarat în mai multe rânduri că aproape 70% din suprafața țării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigațiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate. Irigațiile reprezintă o soluție, dar, din păcate, nu este suficientă, consideră el. Schimbările sunt atât de mari, încât doar irigațiile nu rezolvă problema. Ele rezolvă doar problema umidității solului, la nivel de rădăcină, dar nu și pe cea a umidității și a secetei atmosferice. „Aici avem o singură soluție, cu două componente. În primul rând, trebuie create soiuri și hibrizi de cultivare, care să fie tolerante la perioadele de secetă și să fie rezolvată problema modificării tehnologiilor. Adică nu mai pot semăna porumbul în aprilie, ca să îl prindă seceta din iulie, trebuie să mă duc cu semănatul către martie, poate februarie. Este o problemă importantă, colosală, aș spune. Aici este un test pe care ar trebui să îl cerem tuturor companiilor producătoare de hibrizi, i se spune „cold-test” și este testarea rezistenței la temperaturi scăzute a seminței germinale sau a tinerilor plăntuțe la oscilații de temperatură”, afirmă Valeriu Tabără.  Fostul ministru consideră că schimbările climatice nu mai sunt o poveste. (…) „Ce înseamnă schimbările climatice pentru România? O încălzire treptată, care, în ultimii 15-20 de ani, a ajuns la 2 – 2,5 grade Celsius. O creștere a temperaturii, fie numai cu o jumătate de grad, influențează fenomene majore la nivel de țară. Procesul acesta de aridizare nu a apărut de acum, a apărut de acum mai bine de 50 de ani. La nivel global se vorbește despre deșertificare. Acesta a evoluat extraordinar și iată că o întâlnim la aceasta dată, mai ales pe anumite zone ale României, cum sunt Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiș din Moldova, partea de vest a țării, zone care au intrat într-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate”, a explicat în mai multe rânduri Valeriu Tabără. La instalarea în funcție, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a arătat preocupat de problema efectelor schimbărilor climatice. „Vrem să facem un program pe termen mediu și lung pentru combaterea deșertificărilor. Nu este suficient să pompăm apa în zone aride, trebuie să venim cu soluții, care să prevină eroziunea solului, să facem plantații de protecție, măsuri complexe”, a adăugat Oros. Într-un interviu recent, acordat revistei Reporter Global, ministrul Agriculturii a declarat că se vor investi bani doar în infrastructura de irigații, care ajunge la utilizatori, întrucât este bine știut faptul că există posibilitatea de a asigura apa de irigat pentru suprafețe mai mari, numai că fermierii nu sunt organizați, astfel încât să poată solicita împreună furnizarea acesteia. Estimările meteorologice realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, pentru următoarele patru săptămâni, publicate la finalul săptămânii trecute, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță, pentru săptămâna 20 – 27 ianuarie a.c., cantități de precipitații deficitare în majoritatea regiunilor României, îndeosebi în zonele extracarpatice, însă cu posibile excepții în partea de nord, unde va exista o tendință de excedent. În următoarea săptămână, 27 ianuarie – 3 februarie a.c., sunt estimate cantități de precipitații, în general, ușor excedentare în regiunile intracarpatice și apropiate de normalul perioadei în restul teritoriului. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele