Semantica finanțării partidelor

47

Cu doar trei litere modificate în legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, PSD și celelalte formațiuni politice au la dispoziție sume de 28 de ori mai mari pentru acțiuni electorale decât în urmă cu trei ani. Doar în perioada ianuarie-martie 2019, partidele au fost subvenționate cu sume de 5-7 ori mai mari decât în oricare dintre anii din intervalul 2008-2015, arată un raport al organizației neguvernamentale Expert Forum (EFOR).

Am plătit una dintre cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 de milioane de euro – în 2018, se arată într-un raport al organizației neguvernamentale Expert Forum (EFOR). Iar în 2019, suma ar putea ajunge la aproape 409 milioane de lei (aproape 90 de milioane de euro), conform propunerii din buget, adică mai mulţi bani decât are la dispoziţie, spre exemplu, municipiul Braşov. Pentru comparație, Academiei Române, „cel mai înalt for de știință și cultură”, îi sunt alocate în acest an doar 334 de milioane de lei, iar Institutului Cultural Român, doar 67 de milioane. PSD ar urma să primească în acest an o subvenție de 218 milioane de lei, sumă mai mare decât bugetul cumulat al Administrației Prezidențiale și al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de două ori mai mare decât cea încasată în 2018.

Creștere semnificativă a sumelor

Iar toate aceste alocări-record au fost posibile doar prin modificarea unui singur cuvânt din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, dacă în textul vechi se preciza că „Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de[…] 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat”, în textul nou, referința (veniturile prevăzute în bugetul de stat) a fost înlocuită cu PIB-ul: „Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut”.

„Legislația modificată în 2018 a condus la o creștere semnificativă a sumelor alocate partidelor – de peste 20 de ori față de cele din urmă cu un deceniu, mult peste rata inflaţiei sau a creşterii PIB”, se arată în studiul Expert Forum.

Reglementările privind cotele alocate partidelor de la bugetul de stat s-au modificat în 2018 prin Legea 34/2018, urmare a unei inițiative a social-democratului Mircea Drăghici. Amendamentul inițial includea doar un prag minim de 0,02% din veniturile prevăzute în bugetul de stat și a fost modificat pe parcursul procesului legislativ. Episodul rămâne memorabil pentru că atât prevederile ca atare, cât şi persoana care le-a propus au rămas până azi controversate: iniţiatorul este anchetat penal de DNA exact pentru schimbarea destinaţiei unor astfel de sume şi delapidare. „În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 de euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil”. Recent (pe 22 aprilie a.c.), urmărirea penală împotriva lui Mircea Drăghici a fost extinsă pentru o nouă infracțiune de delapidare. „Concret, în data de 10 iulie 2017, formaţiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menţionat, iar la data de 18.07.2017, autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiţi abia la data de 23.08.2018 (la un an, o lună și o săptămână de la cumpărarea automobilului, n.r.)”, se precizează în comunicatul de presă al Direcției Naționale Anticorupție.

Mecanismele de control „au înghețat”

Totodată, deși sumele s-au mărit semnificativ, mecanismele de control nu s-au modificat. Un bonus pentru competitorii din mai 2019 este faptul că ei pot folosi fondurile din subvenții naţionale pentru a finanța campania electorală pentru europarlamentare, conform OUG 6/2019. Cu alte cuvinte, pot utiliza banii din subvenție și pentru campanie, iar dacă trec peste pragul de minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național (limita inferioară necesară pentru rambursare), nu li se mai rambursează fondurile pentru campanie.

„La prima vedere pare că acest sistem simplifică procedurile de rambursare, dar, de fapt, el generează un avantaj semnificativ pentru partidele care primesc subvenții de la stat și care le pot utiliza și pentru cheltuieli de campanie. În plus, eforturile partidelor de a convinge electoratul să voteze într-un anumit sens s-au mutat în afara perioadei de campanie electorală. Vedem acest lucru în toate orașele țării împânzite de afișe cu mesaje mobilizatoare. Acesta este efectul suprareglementării mecanismelor pe care le pot utiliza partidele în campanie pentru a atrage de partea lor electoratul coroborat cu lipsa cvasitotală de reglementare cu privire la acțiunile care pot fi desfășurate în afara perioadei electorale. Și în acest caz sunt avantajate partidele care beneficiază de subvenții și pot folosi aceste resurse pentru a finanța ample campanii de mobilizare a electoratului”, explică studiul Expert Forum.

Ar mai fi de menționat în acest context că, la sfârșitul lunii februarie, majoritatea parlamentară PSD-ALDE a aprobat în Parlament destituirea directorului general al Departamentului de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a Autorităţii Electorale Permanente, Toma-Bogdan Costreie, după ce acesta începuse să controleze cum a cheltuit PSD banii primiți de la stat.

Bani din ani neelectorali, pentru anii electorali

În conformitate cu art. 23 alin. 3 din Legea nr. 334/2006, „Subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi nu sunt supuse executării silite prin poprire”.

Legea nu este clară cu privire la soarta fondurilor rămase necheltuite la finalul anului. Nu este clar dacă sumele necheltuite din subvenție rămân la finalul anului fiscal în conturile partidului sau trebuie restituite la bugetul de stat. În cazul în care banii se păstrează de către partid, nu este clar dacă ei ar trebui sau nu să fie scăzuți din subvenția aferentă anului următor. Cu alte cuvinte, partidul poate pune deoparte fonduri în ani neelectorali când cheltuielile sunt mai mici, urmând a utiliza sumele economisite în anii electorali.

Legat de destinația fondurilor necheltuite la finalul anului, pot exista tratamente legale diferite. Spre exemplu, ajutoarele financiare pentru culte sunt restituite dacă cheltuielile nu sunt justificate până la data de 31 decembrie a fiecărui an. Pentru administrația publică, legea finanțelor locale anulează de drept creditele bugetare care nu sunt cheltuite până la finalul anului. Excedentul bugetar al primăriilor se reportează pentru bugetul anului următor, dar condițiile de utilizare sunt mai degrabă restrictive. Nu e clar de ce partidelor politice li se creează un regim favorabil, față de alte entităţi publice sau semipublice.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele