Siegfried Mureșan: Maia Sandu e omul politic care poate conduce legitim guvernul

479
14 minute de lectură
Siegfried Mureșan

„Republica Moldova este statul din afara Uniunii Europene care primește cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor”, spune Siegfried Mureșan, acum vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European. Mureșan este un observator atent și implicat al vieții politice și economice din Moldova. El a negociat un ajutor financiar pentru Republica Moldova, în precedentul său mandat de europarlamentar, când coordona comitetul parlamentar pentru buget. Pragmatic, lucid, Mureșan evită discuțiile abstracte și le cere moldovenilor seriozitate, reforme, reducerea evaziunii fiscale. Într-un cuvânt, respectarea acordului de asociere semnat cu UE. În fundalul acestei crize de tip venezuelean stă haoticul Brexit, care va afecta, dar nu va zgudui Uniunea Europeană, mai spune europarlamentarul liberal. Tot dinspre Bruxelles, vine un avertisment care ar trebui să îngrijoreze: proiectul noii legi a pensiilor nu poate fi susținut de un buget fragil.

Cunoașteți bine scena politică din Moldova, acum, haotică: două guverne, doi președinți și o Curte Constituțională cu edicte distructive.

Lucrurile sunt mai simple decât par. În momentul de față, există în Republica Moldova un singur guvern legitim, ales în mod democratic, de majoritatea parlamentară, respectând toate legile și toate prerogativele Constituției, și acest guvern este condus de doamna Maia Sandu. Acest guvern a obținut și sprijinul parlamentar conform tuturor regulilor și tuturor legilor. Avem în colțul celălalt un partid care nu a câștigat niciodată în Republica Moldova alegeri parlamentare. Un partid care a ajuns la guvernare printr-o conjunctură, nu ca urmare a rezultatului unor alegeri, inclusiv achiziționând parlamentari la bucată. Și a ajuns astfel să controleze o majoritate parlamentară și multe instituții ale statului, inclusiv sistemul de justiție din Moldova. Și asta nu o spun eu, ci o spun organisme internaționale credibile, obiective, care analizează situația din Republica Moldova. Este vorba despre Partidul Democrat. Acel partid care nu a câștigat niciodată alegeri, iar liderii săi se bucură de o susținere comparabilă cu susținerea de care se bucură Liviu Dragnea în România. Acei oameni politici, după ce au pierdut alegerile și după ce s-au trezit în opoziție și în minoritate parlamentară, atenție! nu în majoritate parlamentară, nu vor să cedeze puterea, iar acest lucru, evident, este inacceptabil, de aceea Uniunea Europeană are o poziție foarte clară de recunoaștere a guvernului de la Chișinău. Dacă Uniunea Europeană recunoaște un guvern, atunci este clar că acel guvern a fost învestit, a venit în funcție cu respectarea tuturor legilor țării respective și a regulilor democrației, altfel nu se putea. Recunoașterea Uniunii Europene dă o credibilitate și o legitimitate foarte mari actualului guvern din Republica Moldova.

Alianța de guvernare între patidul condus de Maia Sandu și socialiștii pro-ruși este greu de înțeles la București. Cât poate dura o astfel de coaliție și cu ce consecințe?

epa07639101 The newly elected Moldovan Prime Minister Maia Sandu speaks during government session in Parliament building in Chisinau, Moldova, 10 June 2019. After forming the majority on 08 June, the parliament voted for Socialist Zinaida Grecianii as Speaker and Maia Sandu as Prime Minister.  EPA/DUMITRU DORU

Sigur, partidele pro-europene, PAS, condus de Maia Sandu, PPDA, condus de Andrei Năstase, au făcut această înțelegere cu socialiștii cu un obiectiv foarte precis, și anume dezoligarhizarea Republicii Moldova, care este necesară, dar aceste două partide nu au în rest nimic în comun. Trebuie văzut în ce măsură va exista în continuare o coaliție de guvernare, eu nu cred într-o coaliție cu pro-rușii, nici vorbă de așa ceva, nu sunt încântat de situația în ansamblu, dar e clar că dezoligarhizarea țării era necesară, e clar că aceasta era singura soluție. Avem acum un guvern condus de un om politic pro-european, Maia Sandu, care, până una-alta, e omul politic care în modul cel mai legitim poate conduce guvernul. Să nu uităm că Maia Sandu a fost candidat la alegerile prezidențiale și a obținut 48% din voturi, deci a obținut printr-un vot uninominal un număr foarte mare de voturi, și anume a obținut exact voturile cetățenilor Republicii Moldova care vor un stat pro-european, apropiat de România modernă, reformat, credibil pe plan european.

Cum se poate ieși totuși din acest blocaj, destul de periculos pentru Republica Moldova?

Situația în Republica Moldova este mult mai gravă astăzi decât am fi anticipat noi în urmă cu un an, cu doi ani. Instituțiile statului au fost capturate, trebuie restabilit echilibrul puterilor în stat și trebuie ca fiecare instituție să își restabilească misiunea

Uniunea Europeană a blocat, temporar, ajutorul acordat Republicii Moldova. Cum se va putea relua finanțarea, atât de necesară țării?

L-a și avut, numai că se vorbește puțin despre acest lucru. Sigur, finanțările europene sunt condiționate de reforme, altfel populația nu simte diferența. În acest punct, Uniunea Europeană spune foarte clar: justiția trebuie să fie justiție, legea să fie lege, să funcționeze egal pentru toți, dacă ai fost vinovat, să plătești, dacă nu ai fost vinovat, să nu ai de ce te teme, reforma justiției trebuie urgentată. În plus, trebuie o reformă a administrației publice, inclusiv reforma administrativ-teritorială, dar aceea va fi mai greu de făcut, să nu fim naivi. Republica Moldova are nevoie de reformă în sistemele publice, în educație, sănătate, pentru toate acestea există fonduri europene și sprijin tehnic de la nivelul Uniunii Europene, adică al Comisiei Europene și al multor state membre. Este nevoie de un guvern pro-european care într-adevăr să vrea să implementeze aceste lucruri, fiindcă până acum am avut un guvern care s-a declarat pro-european, era pro-european în vorbe, dar în fapte nu era deloc pro-european, lua multe măsuri contra angajamentelor față de partenerii europeni. De pildă, guvernul anterior a modificat legislația electorală, în ciuda avizului Comisiei de la Veneția, să nu uităm că guvernul anterior nu a reunoscut alegerile locale desfășurate la Chișinău, unde Andrei Năstase a câștigat, iar guvernului nu i-a plăcut câștigătorul și, ca atare, a invalidat rezultatul alegerilor. Toate aceste măsuri luate de guvernul anterior au dus la pierderea totală a încrederii Europei în acest guvern și de aceea acea finanțare europeană destinată guvernului a fost blocată temporar. Sper ca prin acest guvern, care să respecte standardele democratice, să se respecte rezultatul alegerilor, să se treacă la reforma justiției, la combaterea spălării banilor, la reformarea sistemului bancar, Republica Moldova să poată beneficia în continuare de tot sprijinul pe care Uniunea Europeană vrea să i-l dea.

Republica Moldova este săracă, are cel mai jos nivel de trai din Europa și are, ca atare, mare nevoie de fonduri europene. Poate conta pe un ajutor financiar european?

Categoric, da! Uniunea Europeană a alocat Republicii Moldova 746 de milioane de euro fonduri europene pentru perioada 2014-2020 și în fiecare an reușim să mărim ușor această sumă. În ultimii trei ani, când eu m-am ocupat de bugetul Uniunii Europene, în fiecare an am reușit să alocăm mai mult decât ne-am propus la începutul anului, deci în fiecare an am alocat mai mult de 100 de milioane de euro, bani care au mers pe proiecte concrete în Republica Moldova. Este blocată doar finanțarea pentru Guvernul Republicii Moldova, fiindcă până acum a fost un guvern în care Uniunea Europeană nu a avut încredere, dar în fiecare săptămână în Republica Moldova merg fonduri europene pentru reabilitări de școli, pentru extinderi de spitale, pentru modernizări și construcții de drumuri, pentru construcția, de exemplu, a unui centru de investigații criminalistice pe care l-am vizitat anul trecut la Chișinău, în care s-au investit 4 milioane de euro fonduri europene. Deci, adevărul este că Republica Moldova este statul din afara Uniunii Europene care primește cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor. Mulți bani cu care se fac multe lucruri bune pentru oameni, dar trebuie să și comunicăm mai activ despre asta, fiindcă vin politicieni pro-ruși și spun, știi, Uniunea aia Europeană face doar promisiuni deșarte, vorbe goale și încearcă să dezinformeze oamenii. Ei susțin că Federația Rusă ajută cetățenii Republicii Moldova, însă adevărul este că în șapte ani Uniunea Europeană acordă cel puțin 700 de milioane de euro bani gratis Republicii Moldova, în timp ce Federația Rusă trimite doar o factură grasă la gaze în fiecare an spre Republica Moldova, cu un preț pe metrul cub mai mare decât ceea ce plătește Germania, de exemplu, pentru gazul Federației Ruse. Să nu uităm că în anul 2014, când Federația Rusă a impus embargo pe vinuri și fructe moldovenești, Uniunea Europeană a ridicat imediat cotele la importurile de fructe moldovenești în Uniunea Europeană și a eliminat complet cotele la importurile de vinuri, lucruri care au permis supraviețuirea multor fermieri, a multor viticultori. Deci cetățenilor Republicii Moldova trebuie să le spunem foarte clar cine e prietenul lor și cine este dușmanul lor și pentru asta avem nevoie de un guvern pro-european care să spună oamenilor în Moldova clar și fără echivoc: iată cum ne ajută Uniunea Europeană! Și trebuie să mergem și noi mai des acolo, să ne întâlnim cu oamenii. Noi, oameni politici din România, dar și oameni politici de la nivel european din alte țări, trebuie să comunicăm cu cetățenii Republicii Moldova să le spunem care sunt beneficiile apropierii de Uniunea Europeană, căci mulți politicieni care s-au declarat a fi pro-europeni și au fost pro-europeni doar în vorbă, nu și în faptă, nu s-au dus să explice oamenilor, de fapt, care sunt avantajele apropierii de Uniunea Europeană, pentru că nu i-a interesat și nu a fost în interesul lor ca oamenii să știe acest lucru, să afle ce e Europa. Politicienii care au condus Moldova în ultimii ani au fost la fel ca pesediștii de la noi, au încercat să țină oamenii în izolare, în sărăcie, în beznă, pentru ca oamenii să fie controlabili, șantajabili și manipulabili în scop electoral.

Înțelegem puțin din ceea ce se întâmplă la Chișinău, dar mai trăim un alt haos european: Brexitul, incert, irațional și imprevizibil. Cât de mare va fi șocul Brexitului pentru România?

Mai puțin periculos decât pentru economiile altor state membre și mult mai periculos decât este pentru Mare Britanie însăși. Brexitul nu are câștigători, mai ales din punct de vedere economic, singurii câștigători sunt poate inamicii Uniunii Europene, politicienii-inamici ai Uniunii Europene din interiorul Uniunii Europene și, mai ales, cei din afara Uniunii care își doresc o Uniune Europeană slăbită, dezbinată. Vestea bună este că, din punct de vedere politic, toate cele 27 de state membre care vor rămâne în Uniunea Europeană ca urmare a Brexitului sunt unite, în momentul de față, inclusiv în negocierile cu Marea Britanie. De trei ani, de când a avut loc referendumul în Marea Britanie, vedem următorul lucru: lira britanică pierde din valoare în raport cu euro, nu euro în raport cu lira britanică, și investitorii se mută din Marea Britanie spre celelalte țări europene, nu dinspre Europa spre Marea Britanie. E clar că Brexitul, chiar și dacă se va întâmpla pe scenariul optimist, în mod ordonat, cu acord, va fi un șoc major pentru economia britanică, va duce la scăderea investițiilor, la încetinirea creșterii economice, la încetinirea procesului de creare a locurilor de muncă, implicit la scăderea veniturilor la stat, a veniturilor bugetare, iar pentru a putea susține economia cred vor fi nevoiți să cheltuiască mai mult, deci o creștere a datoriei publice și o îndatorare majoră a cetățeanului britanic. Brexitul va fi un mare șoc economic pentru economia britanică, dar dacă e să fim cinstiți, va afecta și economia statelor membre ale Uniunii Europene, într-o măsură diferită de la țară la țară. Este evident că toate cele 27 de state care rămân unite și care rămân parte a pieței interne europene vor fi mai puțin afectate, în total 450 de milioane de consumatori vor fi mai puțin afectați decât cei din Marea Britanie, unde 60 de milioane de consumatori pleacă singuri în ploaie fără acorduri comerciale cu restul lumii. Influența Uniunii Europene după Brexit va fi puțin redusă, de la 28 la 27 de state membre, dar influența Marii Britanii în lume pe cont propriu, cu doar 60 de milioane de locuitori, mai puțin de 1% din populația lumii, scade. Statele membre ale Uniunii Europene vor fi afectate diferit, cei mai afectați vor fi cei care au relații economice și comerciale ample cu Marea Britanie, în primul rând Irlanda, Germania, Olanda, un pic Belgia, un pic Franța, Suedia. România va fi mult mai puțin afectată.

Comisia Europeană, în ultimul său raport, a transmis un avertisment sever privind capacitatea bugetului României de a susține pensiile peste câțiva ani. Este o viziune pesimistă sau un semnal de alarmă care trebuie luat în seamă imediat?

Lucrurile erau clare până acum, exista o lege a pensiilor în vigoare care prevedea anumite majorări de pensii în fiecare an, inclusiv mărirea punctului de pensie în fiecare an. Sub pretextul măririi pensiilor oamenilor, actuala coaliție de guvernare a amânat creșterea legală și automată a pensiilor prin creșterea punctului de pensie, care trebuia să se facă la 1 ianuarie, și a venit cu o creștere aparent mai mare pe durata anului, dar când însumăm lucrurile, când adunăm pensia oamenilor necrescută în primele luni ale anului, așa cum a lăsat-o acel guvern, și adunăm pensia crescută pe legea actualului guvern, și comparăm asta cu venitul oamenilor, vedem ceva paradoxal, că s-au crescut pensiile prin scădere. În plus, creșterile promise în anii viitori sunt creșteri pe datorie, adică ni se promite că ni se dă mai mult, dar tot din banii noștri, este de fapt o îndatorare a cetățenilor și vom crea un sistem de pensii nesustenabil. Este nevoie de pensii cât mai mari pentru oameni, dar acestea trebuie să fie sustenabile din punct de vedere bugetar, ca atare trebuie întărită economia, astfel încât să poată susține milioane de locuri de muncă în industrie, într-o agricultură modernă, competitive, și atunci și sistemul de pensii poate fi susținut. În ceea ce privește propunerile Partidului Național Liberal, le vom face publice în perioada următoare înainte de alegerile parlamentare și le vom face publice în funcție de situația bugetară a țării, fiindcă nu avem încredere în datele statistice publicate de actualul guvern, vedem că ele diferă în mod semnificativ de datele statistice publicate de instituții internaționale cu greutate în domeniul economic, de exemplu de Eurostat, de Comisia Europeană, de FMI, și de aceea vă spun următorul lucru: toate propunerile Partidului Național Liberal se vor baza pe datele reale ale economiei, adică înainte de a face o propunere, înainte de a lua măsuri, va trebui să avem exact imaginea situației economice a țării, fiindcă ne este teamă că ea este de fapt mult mai gravă decât ne lasă acest guvern să credem.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele