Declinul demografic, îmbătrânirea populația, emigrația masivă a forței de muncă migrația va avea ca efect un declin masiv al populației României în viitoarele decenii. Conform prognozelor ONU, populația României va continua să se reducă și va ajunge în 2050 la aproximativ 15 milioane. Scăderea este accentuată de fenomenul migrației masive care s-a accentuat după intrarea României în spațiul Uniunii Europene. Statisticile arată că România a înregistrat a doua cea mai mare migrație după Siria, de unde, totuși, lumea fuge dintr-un teatru de război.

Nu numai că populația se va reduce, dar va și îmbătrâni, ceea ce va avea consecințe negative asupra dezvoltării economice și, de asemenea, va pune o presiune puternică asupra sistemului public de pensii. Probabil, acesta va deveni nesustenabil fără o majorare substanțială a vârstei de pensionare (de exemplu, în prezent în Germania este o dezbatere cu privire la majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani, iar Germania este o țară care poate atrage lucrători cu grad înalt de calificare profesională) și/sau o majorare a fiscalității. În plus, retragerea generației ”decrețeilor” va pune o presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii.

Atragerea specialiștilor, incertă

O soluție pentru sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale ar putea fi importul de forță de muncă, însă acesta depinde foarte mult de nivelul de trai pe care poate să îl ofere România. Iar în acest caz, România nu este într-o situație bună. Pentru atragerea unui personal înalt calificat, România va intra în concurență cu țări mult mai dezvoltate (de exemplu, Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda etc.). Prin urmare, șansele sunt minime de a câștiga competiția cu țările anterior menționate.

Ca urmare, pentru asigurarea unei independențe financiare la vârsta pensionării, o mare parte din efort va fi cel propriu – economisirea/investirea personală, pentru a depinde cât mai puțin de sistemul public de pensii la vârsta pensionării. Prin urmare, de la generația X în jos, în planificarea comportamentului de economisire, prudent este să considerăm că pensia publică va fi foarte mică (dacă va mai fi), în raport cu nevoile financiare (da, asigurările sociale sunt, de fapt, o taxă, nu un beneficiu pentru plătitor).

Această situație este observată deja pe plan internațional, inclusiv în țările dezvoltate: deja vârsta de pensionare se majorează (cu protestele sociale aferente) sau pensionarii se reîntorc în câmpul muncii, deoarece pensia publică este insuficientă pentru acoperirea cheltuielilor curente și de sănătate (România neavând o situație bună nici la acest capitol). De exemplu, reîntoarcerea în câmpul muncii se manifestă în Statele Unite (unde sistemul privat de pensii este opțional).

Însă cum ar putea fi reformat sistemul de pensii, pentru a fi pregătit pentru șocul demografic?

CFA Institute, împreună cu Mercer, a sintetizat într-un studiu, principiile esențiale care pot susține sistemul public de pensii și totodată, pot crea un avantaj pentru contribuabil. Soluțiile sunt analizate în funcție de cele mai bune practici la nivel internațional pentru construirea unui sistem de pensii. În concluzie guvernele viitoare trebuie să analizeze atent toate implicațiile crizei demografice a viitorului, să mențină o structură diversă a sistemului de pensii, care să nu excludă Pilonul 2 și să susțină pensiile private.

Desigur România nu este singura țară în care sistemul public de pensii este pândit de riscuri. Aproape toate statele dezvoltate analizează atent perspectiva propriilor sisteme de pensii publice, dar, dincolo de preocupările politicienilor și autorităților responsabile, investiția personală în viitorul financiar rămâne esențială. ■

Obiective clare, bani. flexibilitate

1. „Guvernul trebuie să stabilească obiective clare pentru întregul sistem de pensii. Aceste obiective trebuie să includă rolurile complementare ale fiecărui pilon și să conțină prevederi referitoare la asigurarea unui venit minim, pentru atenuarea sărăciei în rândul populației vârstnice.”

2. „Trebuie să existe un nivel minim de finanțare al sistemului general de pensii. Acest sistem general va fi disponibil tuturor participanților eligibili, indiferent dacă contribuțiile la sistemul de pensii provin de la angajatori, angajați sau de la cei cu profesii liberale, precum și celor care au vârsta pentru a munci și primesc anumite forme de venituri de înlocuire. În esență, aceasta înseamnă că fiecare participant eligibil (persoană care a muncit vreodată) va avea un cont de pensii care îl îndreptățește să primească venituri în viitor.”

3. „Trebuie să existe opțiuni standard de participare la sistemul de pensii, atractive și eficiente din punctul de vedere al costurilor, pentru participanții care nu doresc să facă alegeri în acest sens. Aceste opțiuni trebuie să cuprindă atât perioada de dinainte de pensionare, cât și pe cea de după pensionare.”

4. „Costurile totale de administrare și investire ale fiecărui plan de pensii trebuie să fie făcute publice. Este necesar un anumit nivel de concurență în cadrul sistemului, pentru a încuraja stabilirea corectă a acestor costuri.”

5. „Sistemul de pensii trebuie să aibă un anumit nivel de flexibilitate, deoarece fiecare participant are o serie de circumstanțe personale și financiare specifice. Această flexibilitate include recunoașterea faptului că pensionarea poate apărea la vârste diferite și în moduri diferite în cadrul populației.”

6. „Beneficiile furnizate în timpul anilor de pensie de către sistem trebuie să se concentreze pe furnizarea de venituri lunare. Totuși, sistemul trebuie să permită și contribuții sau retrageri de capital în perioada anilor de pensie, fără însă a afecta negativ adecvarea de ansamblu a soluției.”

7. „Contribuțiile (sau beneficiile acumulate) la nivelul minim stabilit trebuie să fie considerate ca intrând în drepturi imediat și să fie transferabile. Aceste beneficii acumulate trebuie însă să fie accesibile imediat doar în anumite condiții, cum ar fi pensionarea, decesul ori invaliditatea permanentă.”

8. „Guvernul trebuie să ofere facilități fiscale sistemelor de pensii finanțate, de o manieră echitabilă și sustenabilă. Aceste facilități au scopul de a oferi stimulente pentru economisirea voluntară și de a recompensa participanții pentru lipsa accesului la aceste economii până la pensie.”

9. „Sistemul de guvernanță corporativă al fondurilor de pensii trebuie să fie independent față de guvern și să nu fie sub controlul angajatorilor.”

10. „Sistemul de pensii trebuie să constituie obiectul unor reglementări adecvate, care să includă reglementarea prudențială a fondurilor de pensii, cerințe de transparență în comunicare și un anumit nivel de protecție a participanților la sistemul de pensii.” ■