Atenția acordată Braziliei din partea celor mai bogate state ale lumii și sumele deblocate de G7 pentru a ajuta la stingerea incendiilor din pădurea amazoniană sunt ca un ghimpe în coasta președintelui Bolsonaro.

Liderii statelor prezente la summitul G7 au fost de acord că țările afectate de incendiile de vegetație din regiunea amazoniană trebuie să primească ajutor cât mai repede posibil, și asta în pofida atitudinii refractare a liderului brazilian. Suma de 20 de milioane de dolari va fi deblocată imediat de statele bogate, pentru a ajuta la operațiunile de stingere a focului și pentru reîmpădurire.

Dezastrul, provocat, după toate probabilitățile, de oameni, capătă o dimensiune politică total nouă în relațiile internaționale. Bolsonaro a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului trecut pe o platformă de susținere a defrișărilor. De asemenea, el a susținut dezvoltarea unor proiecte de infrastructură și exploatare a bogățiilor subsolului în plină junglă amazoniană.

Acum, el este acuzat că a relaxat reglementările privind defrișările, facilitând astfel dezastrul la care omenirea asistă în acest moment. Iar întrebarea este, până la urmă: cui aparține pădurea amazoniană? Braziliei și celorlalte state din America de Sud? Sau, așa cum s-au făcut auzite nenumărate voci în ultimele zile, este un bun al întregii omeniri, a cărei supraviețuire depinde, până la urmă, de sănătatea acestui plămân verde al Planetei?

Cu alte cuvinte, până unde se întinde dreptul suveran al unui guvern de a exploata o resursă, atâta timp cât aceasta pune în pericol echilibrul și așa fragil de la nivel planetar? Când anumite state dezvoltă arme de distrugere în masă, atunci comunitatea internațională intervine, apar sancțiunile și izolarea acestor guverne. Și aceasta, în condițiile în care amenințarea este doar potențială, câtă vreme armele respective sunt doar ținute în depozite, nu și utilizate.

Ce ar trebui, așadar, să se întâmple atunci când, în loc să vorbim despre o amenințare, constatăm cu toții că răul s-a produs deja? După experiența Braziliei, se vor gândi oare statele să-și creeze pârghii pentru a convinge și chiar forța anumite guverne să respecte normele de mediu?

Jair Bolsonaro nu se aștepta, de bună seamă, la o reacție atât de rapidă și de extinsă în cadrul comunității internaționale. În plus, probabil că se aștepta la o susținere din partea președintelui american Donald Trump, cel care a scos America din Acordul de la Paris, care a pus de atâtea ori sub semnul întrebării încălzirea globală și care a încurajat proiecte de exploatare a resurselor problematice pentru mediu. Susținerea nu a venit, în timp ce sancțiunile, da.

Izolat și pus la colț

Președintele Emmanuel Macron s-a considerat mințit de omologul său din Brazilia, în legătură cu angajamentele de protejare a mediului, astfel că Franța și Irlanda blochează Acordul cu Piaţa Comună a Sudului (Mercosur). Aceasta va pune o presiune crescândă pe președintele Bolsonaro din partea restului statelor sud-americane, beneficiare ale acordului.

Când state membre ale Uniunii Europene, adică dintre cei mai puternici susținători din acest moment al acordurilor de comerț liber, în răspărul Americii lui Trump, pun problema blocării unei astfel de înțelegeri, atunci semnalul este că există o problemă extrem de serioasă.

În plus, președintele francez nu s-a sfiit să afirme că speră ca brazilienii să aibă cât mai repede un președinte care să se ridice la înălțimea funcției – un gen de declarație rar întâlnit în relațiile internaționale. Și aceasta, după ce președintele Bolsonaro a făcut, pe rețelele sociale, declarații jignitoare la adresa primei doamne a Franței.

Atunci când s-a pronunțat în favoarea defrișărilor, Jair Bolsonaro a avut, în mod evident, sprijinul fermierilor, care vor să-și extindă exploatațiile pe seama pădurii. Aceasta înseamnă recolte mai mari de soia și cantități mai mari de carne de vită, și, în consecință, mai mulți bani.

Acum, același președinte simte tocmai presiunea din partea producătorilor, îngrijorați de tot mai desele îndemnuri de pe plan global de a se boicota produsele braziliene.

Politic vorbind, guvernul brazilian primește o lovitură chiar în inima doctrinei sale. Ca orice lider populist al momentului, și Bolsonaro este un unilateralist, pentru care decizia suverană contează înaintea înțelegerilor internaționale.

Pentru Bolsonaro, decizia sa de a dezvolta proiecte economice în jungla amazoniană n-ar trebui să fie cenzurată de niciun alt stat și de nicio organizație internațională.

Când însă nu te numești Statele Unite și conduci doar o putere de rang secund, dependentă de exporturi și de comerțul global, atunci ai toate motivele să te temi că multilateralismul te va lovi într-o bună zi. Pentru Bolsonaro, ziua aceea a venit. Și s-ar putea să nu fie decât începutul.

Săptămâni de foc

Circa 7,4 milioane de kilometri pătrați de pădure tropicală, afectați de incendii – cam un sfert din suprafața Belgiei. Peste 2.500 de focare active doar în Brazilia, în creștere cu 85% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform Agenției Spațiale Braziliene. Afectate mai sunt Venezuela, Bolivia, Columbia și Peru.

Pădurea amazoniană este plămânul care produce 20% din oxigenul de pe Planetă. Regiunea găzduiește 20% din cantitatea de apă dulce de pe Glob, 34% din pădurile virgine și între 30 și 50% din fauna și flora Pământului. Pădurea se întinde pe teritoriile a nouă țări din America de Sud, dar Brazilia deține circa două treimi din suprafață.

Lideri ai lumii au reacționat imediat, caracterizând fenomenul drept o „criză internațională”.

„Casa noastră arde, la propriu. Amazonul, plămânul Planetei noastre care produce 20% din oxigenul nostru, este în flăcări. Este o criză internațională. Membrii G7 trebuie să acorde două zile pentru a discuta despre această urgență”, a transmis Emmanuel Macron prin Twitter.

La rândul său, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a afirmat că este vorba de o „criză internațională”. „Incendiile din pădurea amazoniană nu produc doar suferinţă, sunt o criză internațională. Suntem pregătiți să oferim orice asistență este necesară pentru a le aduce sub control și a contribui la protejarea uneia dintre cele mai mari minuni de pe Terra”, a declarat Boris Johnson, de asemenea, prin Twitter.

Și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis că este profund îngrijorat de incendiile din pădurea amazoniană.

„În mijlocul unei crize climatice globale, nu ne permitem să distrugem o sursă majoră de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat”, a transmis Guterres prin intermediul unei postări pe Twitter.

Papa Francisc s-a declarat „îngrijorat” din cauza gravelor incendii din pădurea amazoniană, „acest plămân vital al Planetei noastre”.

Papa Francisc a anunțată că va organiza, în toamnă, o mare conferință mondială despre Amazonia și a făcut apel la cei aproximativ 1,3 miliarde de catolici de pe planetă “să se roage pentru ca, grație angajamentului tuturor, aceste incendii să fie stinse cât mai repede posibil”.

Președintele francez Emmanuel Macron a fost cel care a anunțat punerea incendiilor pe agenda discuțiilor din cadrul summitului G7, de la sfârșitul săptămânii trecute.

Bolsonaro e furios. Dar dă înapoi

O propunere care a declanșat furia președintelui Brazilian Jair Bolsonaro. Acesta  l-a acuzat pe omologul său francez că folosește o problemă internă a Braziliei pentru câștig politic propriu și că dă dovadă de o gândire de tip colonial.

„Sugestia președintelui francez conform căreia problema amazoniană trebuie discutată la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonială, care nu își are locul în secolul XXI”, a transmis Bolsonaro.

Președintele brazilian a mai spus nu țara sa nu dispune de echipamentele necesare pentru a combate incendiile.

„Amazonul este mai mare decât Europa, cum poți combate incendiile criminale într-o asemenea zonă? Nu avem resursele necesare”, a declarat Bolsonaro.

El a sugerat inițial că că incendiile de vegetație au fost provocate de ONG-uri, în semn de răzbunare pentru faptul că le-au fost tăiate fondurile. În cele din urmă, el a admis că fermierii au putut avea o contribuție la incendii, în dorința lor de a câștiga terenuri agricole pe seama pădurii tropicale.

Jair Bolsonaro a părut să respingă și ofertele de ajutor extern. “Ţările care trimit bani aici nu o fac din filantropie. Vor să interfereze asupra suveranităţii noastre”,a spus el.

Totuși, în fața presiunii internaționale, președintele brazilian a făcut un pas înapoi și a promis că va trimite armata să ajute la stingerea incendiilor.