Spune-mi ce muzică asculți, ca să-ți spun cu cât cresc prețurile

HAMBURG, GERMANY - JUNE 21: The Elbphilharmonie concert hall stands on June 21, 2017 in Hamburg, Germany. (Photo by Morris MacMatzen/Getty Images)

Am remarcat că, luna trecută, topurile locale au fost dominate de o piesă a celor de la Carla’s Dreams care se cheamă „Ca benzina. Nocturn: Act 2”.

În versurile cântecului, benzina funcționează ca o metaforă pentru ceea ce s-ar numi pasiune (erotică) „mistuitoare”, însă, dincolo de calitățile muzicale ale piesei, cuvântul „benzină” mi-a rămas obsedant în cap. Poate și pentru că, de câteva luni, se tot discută despre majorarea prețurilor la carburanți, determinată mai ales de creșterea accizei și responsabilă în bună măsură de mărirea generală a prețurilor de consum. Poate și pentru că, foarte de curând, Parisul și toată Franța au luat foc inclusiv la propriu ca urmare a protestelor de stradă provocate de creșterea taxelor pe carburanți.

Însă exact când mă pregăteam să expediez întregul subiect la categoria coincidențe, mi-am dat seama că proiectul Carla’s Dream are printre cele mai atente și elaborate strategii de marketing din întreaga muzică românească. Și atunci m-am lăsat pradă tentației conspiraționismului și mi-am pus întrebarea: oare să fie chiar o întâmplare că au ales să lanseze o piesă cu acest titlu exact în perioada asta, când oamenii sunt obsedați de carburanți?

După care am râs de propria mea atitudine. Asta însă numai până am dat peste un studiu intitulat „The Rhythm of Markets” („Ritmul piețelor”), realizat la Universitatea Claremont din California. 

„Utilizând datele din Billboard Top 100, creăm indici ai sentimentului muzical care măsoară mai multe dimensiuni ale emoțiilor publicului prin instrumente naturale de procesare a limbajului. Am descoperit că indicii sentimentului muzical se află în corelație pe termen lung cu actualii indici ai sentimentului consumatorilor și acționează ca predictori semnificativi din punct de vedere economic și statistic ai evoluției mai multor indici financiari. Mai exact, am descoperit că randamentele lunare ale Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 sunt influențate pe termen scurt de evoluția indicilor sentimentului muzical și că, în plus, aceștia pot funcționa și pe termen lung ca semnale privind trendurile din piață. Utilizând aceste rezultate, putem crea strategii de tranzacționare bazate pe indicii sentimentului muzical mai eficiente, din punctul de vedere al raportului risc‒randament, decât tradiționalele strategii de cumpărare și păstrare de acțiuni”, susțin autorii studiului în preambulul acestuia.

Studiul i-a atras atenția și economistului Băncii Angliei, Andy Haldane, care, referindu-se la lucrare, a declarat că banca centrală își poate îmbunătăți înțelegerea mecanismelor de funcționare a economiei folosindu-se de masa de date în continuă expansiune cu privire la viețile noastre cotidiene, din care fac parte și gusturile noastre muzicale. 

„Și de ce să ne oprim la muzică? Gusturile publicului în materie de cărți, programe TV și de radio pot, de asemenea, să ne deschidă ferestre către sufletele oamenilor. La fel și cele cu privire la jocurile pe calculator. Jocuri online precum World of Warcraft au deja incluse în ele economii așa-zis «primitive», care sunt studiate de cercetători pentru că dau indicii despre cum ar reacționa oamenii în viața reală la stimulente cum ar fi schimbări de reglementare sau ale dobânzii-cheie. Economiile virtuale ar putea fi utilizate drept poligoane de testare pentru proiecte de politici publice, pentru că furnizează focus-grupuri digitale dinamice și de mari dimensiuniŢ, a spus oficialul Băncii Angliei.

Potrivit studiului, de exemplu, înmulțirea numărului de piese în care este vorba despre surpriză indică o viitoare scădere a cotațiilor la bursă ale companiilor listate, în timp ce o perioadă de dominație a cântecelor dansabile sugerează, dimpotrivă, creșterea piețelor.

În studiu se arată că în perioada de pionierat a ceea ce se numește studiul behaviorist al economiei, în 1991, psihologul Harold Zullow a fost primul care a analizat relația dintre muzică și indicii economici. El, alături de echipa sa de cercetători, a ascultat toate piesele fiecărui Top 40 Billboard din perioada 1955–1981 și a căutat așa-numite „reflecții pesimiste”, adică „descrieri sau evaluări negative asupra evenimentelor” în cântecele respective. Ipoteza lui era că înmulțirea reflecțiilor pesimiste în cultura populară ar corespunde cu creșterea sentimentului negativ al consumatorilor cu privire la evoluția economiei și a finanțelor lor personale, ceea ce, în mod cauzal, ar afecta întregul PIB.

Metodele neautomate de analiză a cântecelor utilizate de Zullow au reușit că obțină rezultate semnificative în prognozarea evoluției PIB pe doi ani. De la studiul său din 1991 nu prea s-au mai făcut cercetări în această direcție. 

De curiozitate, ce era la modă în topuri în urmă cu peste 10 ani, înainte ca Lehman Brothers să-și ceară falimentul pe 15 septembrie 2018? Păi, în SUA, pe primul loc în Billboard Hot 100 era „Whatever You Like” a rapperului T.I., cu semnificativele versuri „Stacks on deck, Patrón on ice/And we can pop bottles all night/Baby, you could have whatever you like/I said, you could have whatever you like”, foarte sugestive în ceea ce privește dezmățul financializării economiei mondiale care a dus la ultima mare recesiune.

În România, în aceeași perioadă, nu ne mai săturam de Inna și al ei „Hot”, din care selectez versurile: „You belong to me/I belong to you/Fire from my heart/Burning just for you/When you’re far away/I’m in love with you/Feelings are so high/What can I do/ Fly like you do it/Like you’re high/Like you do it/Like you fly/Like you do it/Like a woman”. N-aș putea să explic exact de ce, dar mă duce cu gândul la deficitul bugetar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele