Standard & Poor’s a revizuit negativ perspectiva economică a României, dar a menținut ratingul recomandat investițiilor, citând mari deviații ale cheltuielilor publice, pericolul adâncirii deficitului de cont curent, încetinirea economiei. „Mari deviații de cheltuieli făcute de guvernul precedent” au forțat actualul guvern să își revizuiască în creștere țintele de deficit pentru 2019 și 2020, arată comunicatul agenției de rating.
„Revizuirea perspectivei reflectă riscuri din ce în ce mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie nu vor reuși stabilizeze și să consolideze poziția bugetară a României, inclusiv riscuri izvorâte din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor”, a explicat S&P.
Creșterile de salarii și pensii vor adânci deficitul de cont curent deja substanțial, în contextul unor dezechilibr fiscale în pericol de deteriorare.
Absența consolidării fiscale va duce la creșterea datoriei publice și a celei externe și lipsa sincronizării politicilor economice va duce la o volatilitate crescută a cursului de schimb, cu potențiale repercusiuni negative asupra bilanțurilor din sectorul public și privat.
„Guvernul a majorat țintele de deficit bugetar pentru 2019 și 2020 la 4,3% și, respectiv, 3,5% din PIB de la 2,8% și 3,0%. Aceste revizuiri reflectă în mare măsură decizia transparentă a noului guvern al României de rezolva restanțele din bugetul pentru 2019, în timp ce și-a redus așteptările de creștere a încasărilor bugetare”, mai precizează Standard and Poor’s.
Agenția consideră că există motive pentru a pune sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare revizuite în perioada 2020-2022, prin perspectiva creșterilor de pensii prevăzute pentru următoarea perioadă.
Un alt element invocat de aceștia este anul electoral și influența acestuia asupra economiei.
Având în vedere că deficitul va depăși probabil plafonul UE de 3% din PIB, este posibil ca România să nu poată evita o procedură a deficitului excesiv (PED) din partea Comisiei Europene. România a mai făcut obiectul unei astfel de proceduri din 2009 până în 2013.
În al treilea rând, o încetinire economică ar afecta veniturile guvernamentale, ceea ce va conduce la alte presiuni bugetare. „În cadrul scenariului nostru macroeconomic de bază, considerăm că creșterea economică rămâne aproape de 3% până în 2022”, se mai arată în comunicat.
Urmăriți-ne și pe Facebook