Stânga vs dreapta sau România normală vs incluziune socială

17
5 minute de lectură
Foto: Bogdan Cristel

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale oferă, în plan economic, o luptă între stânga și dreapta politică. Atât cât se pot defini polii politici, în acest moment, în România.

Astfel, președintele în exercițiu are în programul prezidențial o serie de obiective care țin de modernizarea societății și economiei românești. Spre exemplu, un obiectiv important este conceptul de „Industrializare 4.0”.

Recent, sub patronajul președintelui, a fost lansat un program al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România CNIPMMR denumit „Romania Tech Nation”. Poate părea un gest simbolic, dar nu este așa. Președintele poate colabora cu guvernul (eventual, de aceeași culoare politică) pentru crearea unor strategii care să ducă la modificarea structurii economiei românești, chiar în sensul implementării informatizării, cu precădere a administrației publice centrale și locale. 

Programul lui Klaus Iohannis vorbește despre inovare și spirit antreprenorial, despre investiții și exporturi. Sunt elemente care încurajează performanța economică, o performanță care trebuie să se bazeze pe competitivitate. Aplicarea unui asemenea program, dar mai ales succesul lui, este un exercițiu de așezare a evoluției afacerilor mici și mijlocii pe o traiectorie a modernizării, normală, în această eră a tehnologiei.

Unul dintre dezechilibrele economiei românești este creșterea continuă a deficitului comercial, din cauza creșterii importurilor într-un ritm mai rapid decât exporturile.

„România normală” vrea un audit al administrației publice

O temă importantă a programului „România normală” este cea privind auditul administrației publice, Ideea este, însă, legată de o reformare a instituțiilor publice nefuncționale. În esență, este vorba despre transformarea administrației publice dintr-una ineficientă într-un mai suplă. În sensul acesta este înțeles auditul instituțiilor publice în programul „România normală”. Nu este o temă simplă.

Primul pas, mic, este adevărat, a fost făcut prin restructurarea guvernului și prin reducerea numărului de ministere. În sine, economiile bugetare nu ajung la sume foarte mari. Mesajul însă este cel de eficientizare a administrației, de reducere a costurilor și, mai ales, de mai multă suplețe în administrație.

În același timp, o reformă a instituțiilor publice nu este ușor de făcut. Este nevoie, fără îndoială, de un audit, de o analiză a funcționării administrației, dar acesta necesită timp. Niciodată, însă, politica din România nu a avut timp și, totodată, a dus lipsă de profesioniști.

Reforma administrației ar trebui dublată de reforma administrativă. Este limpede că România are prea multe unități administrativ-teritoriale și, drept urmare, ar fi nevoie de o redesenare a administrației în teritoriu. Lipsa finanțării din ultimul an este încă un semnal în demonstrarea nevoii de reorganizare administrativă. Deocamdată, însă, putem doar să remarcăm că programul candidatului Klaus Iohannis propune un audit al instituțiilor publice. Ceea ce este un pas înainte. Mic, dar semnificativ.

Foto: Bogdan Cristel

Falia dintre bugetari și mediul privat

Prezent la un eveniment al mediului de afaceri, președintele Iohannis a vorbit despre falia care există între bugetari și mediul de afaceri privat, precizând că este nevoie de ambele categorii, că asperitățile trebuie atenuate și că trebuie găsite mijloacele de funcționare eficientă. Sunt teme care se pot încadra în zona de dreapta politică.

Pe de altă parte, candidatul PSD, Viorica Dăncilă, are un program îmbibat de stânga politică. Termenii puternici ai programului sunt „incluziune socială reală, performanță economică în tandem cu cea socială sau că toți românii trebuie să se bucure de dezvoltarea țării”.

Ideile sunt foarte apropiate de programul de guvernare al PSD, varianta Dăncilă, un program care a distribuit creșterea economică într-o proporție covârșitoare către salarii bugetare și pensii. Și foarte puțin către investiții publice care să aducă un efect de antrenare în economie. După trei ani de guvernare PSD-ALDE, alocarea bugetară către zona socială a făcut ca nivelul cheltuielilor rigide (pensii, salarii, dobânzi) să ajungă la o cotă atât de ridicată ca procent din veniturile bugetare, încât să blocheze practic alocările de la buget pentru investiții.

Viorica Dăncilă va apăsa pe pedala austerității

Totodată, este previzibil că în a doua parte a campaniei prezidențiale Viorica Dăncilă va apăsa puternic pe pedala unei așa-numite austerități de dreapta, care ar trebui să se manifeste prin repetarea obsesivă a ideii că liberalii vor aplica tăieri de pensii și salarii bugetare.

Problema este că formula candidaților din turul al doilea al alegerilor amână cu două săptămâni deciziile bugetare grele. Adică, până la votul din 24 noiembrie a.c., guvernul Orban nu va clarifica situația bugetului pe anul 2020, respectiv nu va putea anunța măsuri mai drastice privitoare la creșterea pensiilor sau a salariilor bugetare. Ar fi o eroare politică majoră. Acest lucru nu înseamnă că situația bugetară este roz. Evident, nu. Dar, despre cum va arăta bugetul pe anul 2020, cu excesele sau cu reducerile lui, vom afla abia după ce alegerile prezidențiale se vor încheia. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele