Direct sau indirect, economia românească începe să fie afectată de criza coronavirusului. Primii au reacționat transportatorii, prin Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), care au estimat o scădere a afacerilor cu 15%. Reducerea cifrei de afaceri vine, pe de o parte, din scăderea la jumătate a numǎrului călătorilor de pe rutele interne și, pe de altă parte, de la reducerea activității internaționale.

De exemplu, cursele de persoane sunt anulate în proporție de sută la sută, iar transporturile de marfă au scăzut. Nu trebuie să uităm că serviciile de transport internațional sunt excedentare și contribuie pozitiv la reducerea deficitului de cont curent. Cu alte cuvinte, orice încetinire a ritmului de transport internațional va afecta încasările valutare ale economiei românești.

O problemă tot mai acută cu forța de muncă

Transportatorii mai au o problemă. După ce că se loveau de un deficit al forței de muncă, acum, regulile privind autoizolarea și carantina șoferilor care vin din Italia fac ca forța de muncă să fie și mai dificil de găsit. Fapt care întârzie și mai mult executarea comenzilor externe.

De aceea, UNTRR cere guvernului ca măsura autoizolării să nu fie aplicată în cazul șoferilor profesioniști și să fie înlocuită cu cea a monitorizării stării de sănătate.

Argumentele transportatorilor par valabile. Ei cer compensații financiare și fiscale de la executiv. Este însă greu de spus cât de repede se va mișca guvernul cu o astfel de măsură și, cu siguranță, în cazul în care se va lua o decizie de compensare financiară a companiilor de transport, banii primiți vor trebui justificați cu documente oficiale care să indice anvergura pierderilor suferite.

Totodată, transportatorii români nu au ratat ocazia de a mai cere, încă o dată, derogări de la legislația europeană și o amânare a punerii în aplicare a directivelor europene privind așa-numitul pachet de mobilitate. O legislație europeană care dezavantajează companiile românești de profil și care ar putea să crească anvergura pierderilor financiare.

Transportatorii maritimi își calculează pierderile de la nivel mondial

La nivel global, sunt o serie de ramuri economice afectate de măsurile luate împotriva transmiterii virusului. Astfel, instituțiile specializate în transporturile maritime estimează că industria înregistrează pierderi de 350 milioane dolari pe săptămână. Peste 350.000 de containere au fost scoase din comerțul mondial, iar lanțurile de aprovizionare globale au de suferit.

În China, escalele în porturi au scăzut cu 30%, iar volumul mărfurilor a scăzut cu 20%, în ultimele săptămâni. La fel, numărul vaselor care transportă containere din China spre restul lumii s-a redus, în ultima lună, la jumătate. Deocamdată, se estimează că volumul transporturilor maritime va scădea cu 20%-25%.

În ceea ce privește industria europeană, estimările nu sunt relevante. Ceea ce se știe sigur este că fiecare industrie și fiecare companie va fi afectată în funcție de expunerea de aprovizionare la produse din China și de capacitatea de a înlocui furnizorul chinez cu un altul „în timp util”.

Nu se știe cât de mari sunt întârzierile de aprovizionare din China

Deocamdată, companiile românești nu au estimat care este efectul întârzierilor de aprovizionare cu materiale sau subansamble din China. Probleme sunt în ceea ce privește aprovizionarea cu componente de calculatoare la nivelul consumatorilor individuali. În sensul că unitățile de service suferă din cauza lipsei componentelor și pieselor de calculator. De asemenea, sunt semnale că există o problemă cu aprovizionarea de instrumente medicale. Dar nu există un punct de vedere oficial al industriei pe această temă.

În schimb, operatorii din turism s-au mobilizat. Există o petiție online a hotelierilor și Mohammad Murad, unul dintre liderii comunității de afaceri din acest domeniu, a analizat situația industriei hoteliere.

Afacerile din turism au scăzut în ultimele zile, iar hotelurile din țară funcționează cu un grad de ocupare de sub 20%, astfel că unele dintre acestea, ca și multe restaurante, s-au închis deja din lipsă de clienți. Murad solicită Ministerului de Finanțe și ANAF să accepte ca firmele de turism să nu mai plătească taxe și impozite timp de trei luni și îi cere premierului Ludovic Orban un dialog cu mediul de afaceri autohton, susținând că, în caz contrar, mai mult de o treime dintre hotelurile și restaurantele din țară și-ar închide porțile.

Hotelierii vor să nu mai plătească timp de trei luni taxe și impozite

Este greu de spus în ce măsură propunerea de amânare a plății taxelor și impozitelor ajută cu adevărat industria hotelieră, mai ales dacă avem în vedere că a fost un domeniu privilegiat în ultimii ani. În sensul că impozitarea specifică industriei a devenit atât de specifică încât marile hoteluri au ajuns să plătească sume ridicol de mici la bugetul de stat.

Industria turistică este al treilea domeniu economic al Uniunii Europene. De la începerea crizei coronavirus, Uniunea Europeană va pierde aproximativ 400.000 de turiști chinezi și două milioane de nopți de cazare. Mecanismul a fost simplu. Plecările spre China și din China spre Uniunea Europeană au fost practic anulate după Anul Nou chinezesc, momentul în care a izbucnit epidemia de coronavirus. Dar scăderea turismului nu se oprește la China, se extinde și către alte zone, Coreea de Sud, Japonia, Uniunea Europeană, pe măsură ce virusul își extinde aria.

Cu siguranță, însă, în România, industria evenimentelor a înregistrat pierderi majore. Aproape toate conferințele de business au fost anulate sau amânate, ceea ce, desigur, a indus pierderi și asupra gazdelor acestor evenimente, respectiv industria hotelieră.

Tarom și companiile low-cost, în aceeași „găleată” a crizei

Companiile de transport aerian din România încep să aibă probleme. Zborurile către Italia vor fi anulate (după ce fuseseră oprite rutele către zonele atinse de coronavirus), iar Tarom, de exemplu, a suspendat cursele către Israel pe durata lunii martie a.c. 
La nivel global, estimările arată o scădere a industriei de transporturi aeriene cu aproximativ 4,7% și pierderi de 30 miliarde dolari, majoritatea din cauza relației cu China.

Cine mai mulge vacile?

În România, companiile din domeniul agricol și cele din industria alimentară își fac probleme. A început campania de primăvară, iar fermierii nu știu cum vor rezolva problema forței de muncă în cazul în care va apărea o infectare cu coronavirus într-o localitate rurală. Concret, conform regulilor actuale, zona va intra în carantină și nimeni nu va mai putea lucra în campania agricolă.

De asemenea, Dorin Cojocaru, președintele patronatului laptelui, APRIL, se întreabă: „Cine va mai mulge vacile, dacă forța de muncă va fi izolată la domiciliu?”.

Ministerul Economiei a stabilit un protocol legat de sistemul energetic în cazul în care se instituie carantina într-o localitate sau într-o regiune a țării.

Tema muncii la domiciliu, pe o perioadă determinată, este cât se poate de serioasă. Astfel, Codul Muncii permite angajatorilor să modifice temporar atât locul, cât și felul muncii, fără consimțământul salariatului, în cazul unor situații de forță majoră sau ca măsură de protecție a salariatului. Conform specialiștilor în Dreptul muncii de la societatea de avocatură Radu și asociații, societate afiliată EY România, pe durata carantinei, conform Codului muncii, are loc suspendarea de drept a contractului de muncă, fiind interzisă, însă, concedierea angajatului.

75% din venituri, pe perioada carantinei sau izolării

Dar pe durata carantinei sau a autoizolării, angajații au dreptul la o indemnizație de 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele șase luni, sume care vor fi plătite din Fondul Național de Sănătate. Cuantumul indemnizației va fi suportat inițial de către angajator, ulterior fiind recuperat de la Fondul Național de Sănătate.

De altfel, CNIPMMR, organizația care reprezintă IMM-urile, a cerut o flexibilizare a cadrului legislativ pentru a încuraja munca la distanță sau munca temporară.

Este un test pentru marile companii, unele dintre ele aplică deja măsuri de utilizare a angajaților în schimburi sau muncind de la domiciliu. Întrebările sunt: nu vor avea managerii o revelație că firma poate funcționa și cu mai puțini angajați? Nu va urma un val de disponibilizări, după ce criza coronavirusului va trece? Vom vedea.

Statele anunță pachete fiscale și directe de susținere a economiei

România nu a definit, deocamdată, un pachet de ajutor pentru economie. Nici nu se știe dacă există spațiu fiscal. Andreea Paul, președinte INACO, crede că „va urma o aterizare economică forțată și că se impune un pachet rapid de măsuri de susținere a economiei. Ar trebui să se ia în serios compensarea taxelor la stat cu deconturile de încasat sau chiar suspendarea plății unor taxe și impozite”. 
Unele state au creionat deja măsuri de susținere. De exemplu, ministrul adjunct al economiei din Italia a anunțat că este posibil ca plata ratelor la creditele ipotecare pentru persoane fizice să fie suspendată.

Germania a anunțat un program de investiții și ajutor de stat de 12,4 miliarde euro. Japonia va aloca 4 miliarde dolari către companiile mici și mijlocii, iar Italia și Portugalia au anunțat pachete de stimulare.

În fine, Uniunea Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru a proteja industriile și companiile. Planul detaliat va fi prezentat săptămâna viitoare.

Statele membre ale Uniunii Europene au revenit, în ultimii ani, la deficite bugetare mici. A fost un efort pe care statele l-au făcut după ce criza le obligase la măsuri de ajutorare a companiilor sau băncilor. Este prea devreme să putem estima impactul crizei coronavirus asupra economiei europene. Dar, în funcție de durata crizei și de măsurile luate împotriva răspândirii virusului, vom vedea și nota de plată. ■