Succesorul la președinția BCE: Cetățenia contează… uneori

38
6 minute de lectură

Carsten Brzeski, economist-șef, ING Germania

Bert Colijn, senior economist pentru zona euro, ING

Analiza noastră privind comunicarea bancherilor centrali din zona euro arată că naționalitatea contează, însă nu chiar în consiliul Băncii Centrale Europene. Iar odată ce se face numirea în boardul BCE, părtinirea națională nu va fi la fel de semnificativă cum își închipuie mulți observatori în aceste zile

Când liderii europeni s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles, ei nu au discutat doar despre modalitățile de întărire a uniunii monetare, ci și-au bătut capul și cu privire la cine va ocupa cele mai înalte poziții în anumite instituții europene.

Un joc deja complex de „ocupare a unor scaune” a devenit și mai complicat, deoarece negocierile includ de această dată și înlocuirea președintelui BCE, Mario Draghi. În trecut, președintele BCE a fost numit în cadrul unui proces separat, dar datorită momentului la care se încheie mandatul lui Mario Draghi – 31 octombrie – poziția a fost inclusă în marele joc al negocierilor pentru funcțiile din instituțiile europene. Naționalitățile, genul, afilierea politică și locurile de muncă anterioare, totul contează.

Deși extrem de greu de înțeles de către actorii piețelor financiare și de către cei care urmăresc activitatea BCE, liderii europeni vor alege mai întâi următorul președinte al Comisiei Europene înainte de a numi succesorul lui Draghi.

Fără „alergători solitari”, președinția BCE face parte din jocul general al tranzacțiilor

Având în vedere impasul intervenit în discuțiile de până acum și, în special, diferențele tot mai mari dintre Franța și Germania, au sporit șansele ca summitul recent să nu ne spună „cine va domina” în politica europeană în acest nou mandat.

Noi credem că este foarte greu să nu-l vedem pe unul dintre „Spitzenkandidaten” (lider de vârf, sprijinit de Germania și aliații acesteia) ca următorul președinte al Comisiei Europene. Totuși, în timp ce politicianul german Manfred Weber are sprijinul celui mai mare partid din Parlamentul European – PPE, există o rezistență tot mai mare împotriva sa. Acest lucru ar putea deschide ușa pentru comisarul european pentru concurență pentru UE, Margrethe Vestager, sau pentru politicianul olandez de centru-stânga Frans Timmermans. Dacă Weber nu obține locul, șansele unui alt german, Jens Weidmann, de a prelua locul lui Mario Draghi cresc.

În orice caz, în timp ce mulți observatori consideră că această rundă de negocieri europene ar aduce Franței și Germaniei un loc la vârful UE, un scenariu în care niciuna din țările respective nu ar obține un astfel de loc nu ar trebui să fie exclus.

Credem că este foarte greu să nu-l vedem pe unul dintre Spitzenkandidaten ca următorul președinte al Comisiei Europene

Concentrându-ne însă pe poziția de președinte al BCE, putem spune că nu există știri despre existența unui câștigător prestabilit. Se pare că succesorul lui Draghi va proveni din grupul format din germanul Jens Weidmann, francezul Francois Villeroy de Galhau sau finlandezii Olivier Rehn și Erkki Liikanen din Franța, precum și din câțiva outsideri sau candidați de compromis, inclusiv Klaas Knot, Ardo Hansson sau Benoit Coeuré.

Deși tratatele europene „numai” stipulează că președintele BCE (precum și toți ceilalți membri ai Comitetului Executiv) ar trebui să dispună de „recunoaștere și de experiență profesională solidă în materie monetară sau bancară”, este greu să ne imaginăm un candidat fără experiență dobândită într-o bancă centrală.

Nu contează naționalitatea?

Oficial, naționalitatea nu ar trebui să conteze. Cu toate acestea, dat fiind faptul că succesiunea lui Draghi a devenit acum parte din negocierile europene pentru funcții, naționalitatea va conta.

Cu toții știm despre prejudecățile legate de șoimii europeni ai nucleului greu de țări din UE și de porumbeii din Europa de Sud.

Pentru a scoate problema cetățeniei din sfera cocktailurilor la nivel înalt și a o duce către o zonă mai analitică, constatăm că există într-adevăr o diferență semnificativă în ceea ce privește subiectele discutate de către băncile centrale. Membrii Consiliului guvernatorilor din sudul Europei sunt mult mai preocupați de problemele legate de creșterea economică, în timp ce membrii Consiliului guvernatorilor din țările nordice au tendința de a discuta mai mult aspecte monetare, precum inflația și stabilitatea prețurilor.

Cu toate acestea, în mod surprinzător, această tendință la nivel național tinde să dispară în cadrul Comitetului Executiv al BCE, deoarece analiza noastră constată că membrii consiliului BCE discută temele mai puțin divergente în funcție de fondul lor.

Lăsând pașaportul național la intrare

Chiar dacă jocul pentru scaunele europene pare să continue și după această săptămână, oferind tuturor comentatorilor mai mult timp și materiale pentru zvonuri și pentru discuții în timpul ceaiului cu privire la persoanele care vor ocupa pozițiile de vârf în UE, președinția BCE rămâne cea mai importantă nominalizare pentru piețe.

Acum, că BCE s-a orientat spre o nouă tendință de relaxare, deschizând ușa pentru reducerea ratelor și pentru alte măsuri de politică monetară, orice succesor al lui Draghi nu va fi doar chestionat și testat pe „tot ce este nevoie”, ci și pe continuarea celei mai recente schimbări. În aceste privințe, am putut vedea diferențe marginale între un nou președinte vigilent, și ne referim la Jens Weidmann și un președinte mai pacifist, cu referire la Benoit Coeure. Această diferență nu va fi evident legată de ritmul normalizării (creșterii dobânzilor de politică monetară), ci mai degrabă în profunzimea și determinarea de a recurge la o relaxare suplimentară a politicii monetare a BCE.

În sensul mai larg al lucrurilor, rezultatele analizei noastre dau speranță că chiar și dacă naționalitatea va avea importanță în procesul de numire, părtinirea națională nu va fi semnificativă, așa cum cred mulți observatori ai BCE în aceste zile. Șansele sunt mult mai mari pentru BCE ca președintele să fie unul european, lăsându-și pașaportul național la controlul de securitate de la intrarea în EuroTower, la data de 1 noiembrie a acestui an.

Citește articolul integral în ediția 52.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele