Pe 24 iunie a.c. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o decizie în cauza Comisia c. Poloniei (C-619/18), constatând că dispozițiile legislației poloneze privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme sunt contrare dreptului Uniunii și că măsurile în litigiu încalcă principiile inamovibilității judecătorilor și independenței judiciare,” conform unui comunicat de presă al CJUE
”Curtea constată că aplicarea măsurii reducerii vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme în cazul judecătorilor în exercițiu în cadrul acestei instanțe nu este justificată de un obiectiv legitim și aduce atingere principiului inamovibilității judecătorilor, care este inerent independenței lor,” se precizează în comunicat.
Curtea a respins argumentul Poloniei potrivit căruia reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme la 65 de ani a rezultat dintr-o voință de armonizare a acestei vârste cu vârsta generală de pensionare aplicabilă tuturor lucrătorilor în Polonia și de optimizare, prin aceasta, a structurii de vârstă a membrilor acestei instanțe. ”Astfel, expunerea de motive a proiectului noii Legi privind Curtea Supremă, instituirea unui nou mecanism care îi permite președintelui Republicii să decidă, în mod discreționar, prelungirea exercitării funcției de judecător astfel scurtate și faptul că măsura în cauză a afectat aproape o treime dintre membrii în exercițiu ai acestei instanțe, printre care prim-președinta acesteia, al cărei mandat de șase ani garantat de Constituție s-a scurtat, sunt de natură să creeze îndoieli serioase cu privire la finalitățile reale ale acestei reforme,” se arată în motivarea CJUE.
Curtea subliniază că garanțiile de independență și de imparțialitate a instanțelor necesită ca instanța în discuție să își exercite funcțiile în deplină autonomie, fiind astfel protejată de intervenții sau de presiuni exterioare susceptibile să aducă atingere independenței de judecată a membrilor săi și să influențeze deciziile acestora, cu respectarea obiectivității și fără a avea niciun interes în soluționarea litigiului.
Pe de altă parte, Consiliul Național al Magistraturii, solicitat să dea un aviz președintelui Republicii înainte ca acesta să își adopte decizia, ca regulă generală și în absența unei norme care să îl oblige să motiveze aceste avize, s-a limitat la emiterea respectivelor avize, favorabile sau defavorabile, uneori lipsite de orice motivare, alteori însoțite de o motivare pur formală. Prin urmare, astfel de avize nu sunt de natură să poată contribui la a-l edifica în mod obiectiv pe președintele Republicii în exercitarea puterii cu care este învestit pentru a autoriza, de două ori, de fiecare dată pentru trei ani, între vârsta de 65 de ani și vârsta de 71 de ani, continuarea exercitării funcției de judecător al Curții Supreme. Curtea concluzionează că această putere este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime, în special în percepția justițiabililor, cu privire la impenetrabilitatea judecătorilor în discuție față de elemente exterioare și la imparțialitatea lor în raport cu interesele susceptibile să se înfrunte în fața acestora.
La 3 aprilie 2018, a intrat în vigoare noua lege poloneză privind Curtea Supremă (denumită în continuare „Legea privind Curtea Supremă”). În temeiul acestei legi, vârsta de pensionare a judecătorilor Curții Supreme a fost redusă la 65 de ani. Noua limită de vârstă se aplică de la data intrării în vigoare a legii menționate, inclusiv judecătorilor acestei instanțe numiți anterior datei respective. Prelungirea funcției judiciare active a judecătorilor Curții peste vârsta de 65 de ani este posibilă, însă este condiționată de prezentarea unei declarații prin care judecătorul în cauză să indice că dorește să își exercite în continuare funcția și a unui certificat care să ateste că starea sa de sănătate îi permite să își exercite funcția, precum și de autorizarea președintelui Republicii Polone. Pentru acordarea acestei autorizații, președintele Republicii Polone nu ar fi ținut de vreun criteriu, iar decizia sa nu ar face obiectul niciunui control jurisdicțional.
La 2 octombrie 2018, Comisia a introdus la Curtea de Justiție o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor. În plus, până la pronunțarea hotărârii Curţii, Comisia a solicitat Curţii, în cadrul unei proceduri de măsuri provizorii, să dispună obligarea Republicii Polone să adopte următoarele măsuri provizorii: 1) să suspende aplicarea dispozițiilor naţionale referitoare la reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme; 2) să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că judecătorii Curţii Supreme vizați de dispozițiile în litigiu pot continua să își exercite funcțiile în acelaşi post, bucurându-se totodată de același statut și de aceleași drepturi și condiții de lucru de care beneficiau înainte de intrarea în vigoare a Legii privind Curtea Supremă; 3) să se abțină de la adoptarea oricărei măsuri care vizează numirea unor judecători la Curtea Supremă în locul celor vizați de aceste dispoziții, precum și de la adoptarea oricărei măsuri care vizează numirea noului prim-președinte al Curţii Supreme. Comisia apreciază că, pe de o parte, prin reducerea vârstei de pensionare și prin aplicarea acesteia judecătorilor numiți la Curtea Supremă până la 3 aprilie 2018 și, pe de altă parte, prin acordarea președintelui Republicii Polone a puterii discreționare de a prelungi funcția judiciară activă a judecătorilor Curții Supreme, Polonia a încălcat dreptul Uniunii.
Prin Ordonanța din 15 noiembrie 2018, președintele Curții a admis cererea Comisiei de soluționare a acestei cauze potrivit procedurii accelerate.
