Suprafețele cu legume și pomi fructiferi scad îngrijorător

5 minute de lectură

În ultimii ani, suprafețele cultivate cu pomi fructiferi și legume au scăzut în ritm alarmant. Președintele Organizației Interprofesionale pe Produs (OIPA), Aurel Tănase, a declarat pentru Reporter Global că sunt mai multe cauze ale acestei situații. Spre exemplu, în 1989 aveam 2.460 de hectare de seră, iar în 2017 mai aveam doar 250 de hectare. La pomi fructiferi, este mai greu de spus exact cu cât a scăzut suprafața, întrucât  trebuie inventariați toți pomii și acest lucru nu s-a mai făcut de mulți ani, cel mai probabil, de dinainte de 1989, potrivit lui Aurel Tănase.


Pe lângă cea bine-cunoscută cauză de ani la rând, a concurenței neloiale generate de produsele care sunt aduse din import la prețuri mai mici, în ultimii ani s-a adăugat creșterea costurilor cu forța de muncă. Președintele OIPA Legume Fructe declară că a inițiat mai multe întâlniri la Ministerul Agriculturii și Devoltării Rurale (MADR) și a propus un program SAPARD pe legume și fructe. „Propunem o susținere națională pentru 100 de hectare de sere și 400 de hectare de solarii. Pe producția în câmp nu ne mai putem baza, din cauza condițiilor climatice. S-au făcut pași mici cu programul „Tomata”. Acum, există programul de susținere a producătorilor de usturoi. Pentru a fi eficient, acesta ar trebui să se facă zonat. Adică, să se aloce bani pentru cultivatorii din zone cum sunt Sălajul, Botoșaniul, Vâlcea, acolo unde există condiții prielnice pentru cultura usturoiului. Această zonare este absolut necesară atât la legume, cât și la fructe, pentru ca finanțarea să fie eficientă”, declară Aurel Tănase. Situația este îngrijorătoare și la legumele pentru industrializare. Potrivit președintelui OIPA, la roșii, spre exemplu, se estimează o suprafață de 320 de hectare, față de 848 de hectare în anul 2018.

Pentru ieșirea din această situație, atât la legume, cât și la fructe, Aurel Tănase susține că e nevoie fie de obținerea unor producții foarte mari, fie de un sprijin financiar consistent, astfel încât, treptat, produsele să devină competitive. Dar foarte important este și să fie luate măsuri în privința comercializării legumelor și fructelor. „Ne lăudăm cu gustul românesc, dar cumpărăm cu ochiul. Dar nu este de acceptat nici faptul că, de exemplu, polonezii cumpără legume de la producătorii din județul Galați și, deși nici nu ies din România, apar ca produse de import din Polonia. De asemenea, toată iarna se găsesc roșii cherry pe piață. Cumpărătorii trebuie să știe că niciun producător român nu produce roșii cherry iarna. În același timp, consider că orientarea sprijinului către micii producători nu și-a dovedit eficiența, aceștia rămânând încă reticenți la asociere”, concluzionează Aurel Tănase.

Tănase susține că e nevoie fie de obținerea unor producții foarte mari, fie de un sprijin financiar consistent, astfel încât, treptat, produsele să devină competitive. Dar foarte important este și să fie luate măsuri în privința comercializării legumelor și fructelor. „Ne lăudăm cu gustul românesc, dar cumpărăm cu ochiul. Dar nu este de acceptat nici faptul că, de exemplu, polonezii cumpără legume de la producătorii din județul Galați și, deși nici nu ies din România, apar ca produse de import din Polonia. De asemenea, toată iarna se găsesc roșii cherry pe piață. Cumpărătorii trebuie să știe că niciun producător român nu produce roșii cherry iarna. În același timp, consider că orientarea sprijinului către micii producători nu și-a dovedit eficiența, aceștia rămânând încă reticenți la asociere”, concluzionează Aurel Tănase.

Plantațiile de dud și goji, finanțate prin PNDR

Ministerul Agriculturii a anunțat, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, că solicitanţii care depun proiecte pentru investiţii în exploataţii pomicole pot primi finanţare inclusiv pentru plantaţii de dud şi goji, potrivit versiunii finale a Ghidului solicitantului pentru investiţii în exploataţii pomicole finanţate prin submăsura 4.1a din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), publicată, miercuri, de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). „Versiunea finală a Ghidului vine cu o serie de clarificări cu privire la dimensiunea economică a exploataţiilor agricole pentru solicitanţii care depun mai multe proiecte în aceeaşi sesiune. O noutate în ceea ce priveşte investiţiile ce pot fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri este reprezentată de introducerea speciilor dud şi goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înfiinţarea plantaţiilor se va aplica procedura de achiziţii de bunuri şi servicii a AFIR.

De asemenea, AFIR va obţine extrasul de carte funciară aferent imobilului, pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în cererea de finanţare, în secţiunea dedicată. Recomand tuturor solicitanţilor să analizeze Ghidul cu atenţie pentru a putea, ulterior, să completeze corect cererile de finanţare şi să prezinte toate documentele solicitate”, a declarat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu. Prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1,05 milioane de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcţie de beneficiar (tânăr fermier/forme asociative) şi de investiţie (ecologică/investiţii în zone cu constrângeri naturale etc.). Totodată, solicitanţii din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunii deschise la nivel naţional, cu respectarea Strategiei ITI.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele