Tăcuta noastră retragere din Uniunea Europeană

127
8 minute de lectură

Și dacă o țară poate să se extragă de facto din Uniunea Europeană altfel decât printr-un referendum? Și dacă anevoioasele și inegalele negocieri de ieșire ar putea fi evitate și, odată cu aceasta, toate inconvenientele care ar decurge de aici? Poate exista o cale mai simplă, mai subtilă și mai puțin riscantă: irelevanța. Mai precis, să faci Uniunea Europeană cât mai puțin relevantă în țara ta și țara ta cât mai puțin relevantă în Uniunea Europeană.

Se întâmplă aceasta astăzi, în România? N-ar trebui. Pe de o parte, o eventuală ieșire din Uniunea Europeană ar fi susținută de numai 17% din electorat, conform Barometrului din octombrie al Parlamentului European. Pe de altă parte, beneficiile de pe urma aderării României la Uniunea Europeană sunt incontestabile.

Dacă privim la evoluția PIB/locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare standard, România a aderat la Uniunea Europeană la un nivel de 43% față de medie, ajungând în prezent la 61%. 

Aderarea a adus României peste 30 de miliarde de euro de la bugetul european – niciodată în istoria ei această țară nu a primit o asemenea infuzie financiară din exterior în timp de un deceniu.

România exportă azi în mai puțin de o lună tot ce exporta industria ceaușistă într-un an întreg. În cifre ajustate, industria românească produce cu 25% mai mult decât în vremea lui Ceaușescu, și asta cu doar o treime din salariații de atunci. Dezindustrializarea este, așadar, un mit.

Dacă vorbim despre eșecuri, România a crescut inegal în planul regiunilor – aici diferențele s-au mărit în loc să se reducă. În plus, România ar fi putut beneficia mai mult și mai bine de banii europeni, dar aici cauzele sunt cu precădere interne.

Cu toate acestea, procesul de îndepărtare de Uniunea Europeană este vizibil. Vor merge lucrurile până la a o face cu adevărat irelevantă?

Unde sunt proiectele pentru spitale?

La începutul acestei săptămâni, comisarul european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, s-a aflat din nou în România. O vizită așteptată cu interes, chiar cu înfrigurare, după ce Corina Crețu a lansat săgeți la adresa guvernului de la București. Iar mesajele tăioase au venit și de data aceasta.

Cel puțin unul dintre acestea a avut forma unui adevărat ultimatum: „Dorim răspunsuri: dacă mai doresc să folosească fonduri europene pentru spitalele regionale, dacă putem explora împreună modalități de a mări această sumă pentru spitalele regionale”, a spus Corina Crețu.

De unde această nervozitate? În 2015, Guvernul, condus atunci de Victor Ponta, a luat decizia construirii a trei spitale regionale prin fonduri europene, urmând ca 150 de milioane de euro să vină din bani europeni, iar alte 150 de milioane de euro să fie asigurate din finanțare națională. Proiectele ar fi urmat să fie pornite în perioada de finanțare 2014-2020.

Însă nici până la această oră, documentația nu a fost depusă la Comisia Europeană și, mai mult, Darius Vâlcov, consilier al prim-ministrului, a scris pe rețelele de socializare că ar fi mai bine ca spitalele să fie construite din fonduri regionale.

„Comisia Europeană alocă RO 150 milioane euro pentru studiile și construcția (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le și elaborează, costă 120 milioane euro. Conform acelorași studii BEI, construcția și dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase).

Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcția și dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca să înțelegem exact cum stau lucrurile!”, a scris Vâlcov.

Însă Darius Vâlcov este contrazis de Corina Crețu, care spune că, în realitate, costul studiului BEI este de numai 1,8 milioane de euro. 

Întrevederea de luni dintre comisar și șefa guvernului de la București, Viorica Dăncilă, nu a adus clarificările așteptate. Iar Bucureștiul lasă impresia că nu are nevoie de banii europeni. 

Când Bruxelles-ul roagă Bucureștiul să-i ia banii…

O situație similară și în ce privește infrastructura rutieră. Guvernul nu a clarificat nici acum modalitatea prin care ar urma să fie construită autostrada Ungheni-Iași-Târgu Mureș, care ar urma să lege Moldova (și, eventual, Republica Moldova) de Occident.

Printr-un document oficial, Guvernul și-a asumat construcția tronsonului Iași-Târgu Neamț din cadrul autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș prin parteneriat public-privat, deși există alocați bani europeni pentru aceasta.

„Pentru Târgu Mureș-Iași în primul rând este o prioritate a Comisiei Europene, și o spun cu toată sinceritatea, de aici, de pe podiumul Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centrală și de Est. Avem bani pentru studii de fezabilitate, nu avem nicio solicitare pentru aceste studii de fezabilitate”, a spus Corina Crețu la Bruxelles.

Un lucru este cert și în privința autostrăzii care ar urma să lege Moldova, cea mai săracă regiune a țării, de Occident: guvernul de la București nu a trimis nicio documentație la Comisia Europeană, nici măcar pentru tronsoanele care – se presupune – nu ar urma să fie realizate prin parteneriat public-privat.

Reacțiile s-au făcut auzite și în plan regional, unde reprezentanții mai multor organizații locale resping ideea parteneriatului public-privat.

Săptămâna trecută, o delegație formată din reprezentanți ai asociațiilor „Moldova Vrea Autostradă”, „Împreună pentru A8” și „Pro Infrastructura” a fost primită la Palatul Cotroceni de către președintele Klaus Iohannis.

Conform comunicatului Administrației Prezidențiale, șeful statului și-a reafirmat susținerea pentru acest proiect. Klaus Iohannis le-a mai spus delegaților din Moldova că, în pofida susținerii constante din partea Comisiei Europene și a disponibilității fondurilor europene necesare, nu există voință la nivel guvernamental pentru materializarea proiectului, a mai comunicat Administrația Prezidențială. Cât despre tronsonul de autostradă Iași-Târgu Neamț, care ar urma să fie realizat prin parteneriat public-privat, șeful statului a precizat că decizia este la nivel european, pentru că dovedește o deprioritizare a investiției.

Luni, în timpul vizitei la București, Corina Crețu și-a arătat din nou nemulțumirea față de lipsa de interes a guvernului de la București în legătură cu atragerea banilor europeni pentru modernizarea infrastructurii rutiere.

„Și Sibiu-Pitești, care este veriga lipsă dintre Rotterdam și Constanța, este într-adevăr o prioritate și aici așteptăm să vedem. Nu poate fi depus proiectul la Comisie pentru că nu există acordul de mediu. (…) În Master Planul de transport care a fost adoptat de Guvernul României, repet, de Guvernul României, Sibiu-Pitești, Târgu Mureș-Iași, Centura Bucureștiului, Pitești-Craiova, podul de la Brăila sunt considerate priorități. Din punctul meu de vedere, în momentul în care acestea sunt gata ca proiecte, noi suntem gata să le primim”, a spus Corina Crețu.

Corina Crețu, optimistă: Situația absorbției fondurilor europene se va îmbunătăți

Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale, este convinsă că în România lucrurile se pot schimba în bine, în ciuda criticilor pe care le-a adus guvernului cu privire la absorbția deficitară a fondurilor europene. 

„Sigur că se fac eforturi mari, pentru că nu putem acuza niciun guvern că nu vrea să îmbunătățească viața oamenilor, există încă o birocrație foarte mare, o lipsă de comunicare atât între instituții, cât și între acestea și factorii de decizie de la Bruxelles. Slăbiciunea cea mai mare e schimbarea prea deasă a guvernelor și a miniștrilor. Domeniul transporturilor e la al optulea ministru. Avem o șansă unică acum, odată cu preluarea președinției UE: România poate să schimbe lucruri în bine. Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker i-a transmis și lui Klaus Iohannis că, în România, cuvântul «armistițiu» trebuie reinventat, pentru că așa fac toate țările pe timpul președinției UE”, a declarat Corina Crețu.

Ea spune că postura de comisar european o obligă să vorbească atât de progrese, cât și de „lucrurile care nu merg așa cum trebuie”. La acest capitol, Crețu a dat exemple infrastructura, transporturile și sănătatea, unde sunt cele mai mari probleme în privința absorbției de bani europeni. „Eu doar avertizez unde sunt probleme, încercând să ofer sprijin. Am primit asigurări din partea guvernului că se vor accelera implementările în teren, că vom primi la Bruxelles documentele și facturile, pentru a nu pierde repartițiile. Am discutat mai multe soluții, urmează să le analizăm și cu ceilalți specialiști europeni, pentru că interesul României ar trebuie să fie accesarea a cât mai multe fonduri și de a remedia deficitul.”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele