Anul trecut, Corpul de control al prim-ministrului a declanșat mai multe verificări la o serie de companii și instituții publice. Recent, au fost publicate primele rezultate.
Printre companiile controlate se află și Tarom. Compania națională aeriană este deja într-o situație extrem de complicată atât din punctul de vedere al cotei de piață, cât și din punct de vedere financiar. Chiar dacă raportul Corpului de control al prim-ministrului arată că în anul 2019 pierderile companiei au fost diminuate. Este un semn bun, dar insuficient. Compania Tarom trebuie tratată separat, iar soluțiile găsite ar trebui să fie pe termen mediu.
Așadar, concluziile Corpului de control arată că la Tarom, în perioada ianuarie 2017-octombrie 2019, au existat 32 de administratori provizorii, fără ca ministerul care tutelează compania să declanșeze selectarea conducerii companiei în conformitate cu legea. Rezultatul a fost o fluctuație ridicată a echipelor de conducere.
Un deceniu de „împliniri mărețe”: pierderi an de an
În perioada 2008-2018, compania a înregistrat pierderi, an de an, în timp ce în primele opt luni ale anului trecut, pierderile au fost micșorate. De asemenea, corpul de control arată că nu se cunosc criteriile pe baza cărora a fost selectată firma de leasing operațional cu care lucrează compania națională.
Transportatorul aerian național a încheiat anul 2019 cu pierderi de 171,37 milioane de lei, veniturile totale fiind de 1,51 miliarde de lei, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2019, publicat în Monitorul Oficial.
În anul 2018, Tarom a avut pierderi de 182,77 milioane lei și venituri totale de 1,38 miliarde lei, potrivit datelor raportate Ministerului de Finanțe, conform news.ro. Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.
Compania are peste 1.900 de angajați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 7.835 de lei.
De asemenea, Tarom are de efectuat plăți restante de 108 milioane de lei și are de încasat creanțe restante de 2 milioane de lei, ceea ce arată încă o dată situația financiară fragilă a companiei. Există pierderi, dar și plăți întârziate către furnizori.
Mai mulți pasageri transportați, pierderi mai mari
Interesant este că Tarom a transportat în anul 2018 aproximativ 2,9 milioane de pasageri, cei mai mulți pasageri din ultimul deceniu. Ceea ce ne arată încă un paradox al companiei, și anume că reușește să crească numărul de pasageri transportați, dar fără să poată să ajungă, în același timp, la un echilibru financiar. Ceea ce arată că există o problemă la nivel managerial.
Compania Tarom a semnat contractul de leasing pentru achiziția a nouă avioane noi – ATR 72-600, cu 72 de locuri, care vor fi folosite pentru zboruri regionale (interne și externe) și înlocuiesc ATR-urile din flotă.
În prezent, flota de avioane ATR deținută de Tarom are peste 19 ani vechime. Tarom este în proces de înnoire a întregii flote și primele patru avioane ATR 72-600 ar trebui să ajungă în primele luni ale acestui an. Restul aeronavelor vor fi primite pe parcursul anului 2020, iar contractul de închiriere este semnat pe o perioadă de 10 ani. Desigur, va trebui să vedem care sunt concluziile Parchetului după ce Corpul de control al prim-ministrului a trimis dosarul care include și nereguli privitoare la felul în care a fost selectată compania de leasing.
Una din scuzele invocate pentru situația financiară negativă în care se află compania este cea a vechimii flotei. Este o problemă. Dar, în același timp, este clar că doar înnoirea flotei de avioane nu va rezolva problema de la Tarom. Este nevoie de o transformare a companiei care să plece de la zona de marketing și să ajungă la dureroasa operațiune de optimizare a costurilor. Se pare că, în ultimul deceniu, niciun manager de la Tarom nu a abordat restructurarea companiei în mod serios.
Un ajutor de salvare care poate „îngropa” Tarom
Recent, guvernul a decis acordarea unui ajutor de salvare pentru Tarom care constă într-un împrumut din Trezorerie, de 195 de milioane de lei. În absența acestuia, începând cu luna martie, Tarom ar fi fost „în imposibilitatea finanțării activității curente”, după cum declara recent Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Ajutorul de salvare se poate transforma într-un ajutor de restructurare, după notificarea Comisiei Europene și primirea aprobării în acest sens. După aprobarea ajutorului de salvare, compania trebuie să vină cu un plan de restructurare. Într-un fel, acest ajutor de salvare este un „cal troian” care intră în companie. În sensul că dacă acest ajutor nu va fi rambursat în șase luni (fapt extrem de puțin probabil), Tarom va fi obligată să prezinte un plan de restructurare. Ar fi bine ca, în sfârșit, forțată de conjunctură, compania națională aeriană să înceapă să se restructureze. ■
