„Taxa pe lăcomie” urcă impozitarea băncilor la 70%

„Noi nu putem schimba ordonanța, dar putem face sugestii. Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia aceasta”, a spus guvernatorul BNR.

502
7 minute de lectură

Taxarea activelor financiare ale instituțiilor bancare, mișcare numită inițial „taxa pe lăcomie”, cu o cotă stabilită progresiv în funcție de dobânda la care se împrumută băncile între ele în piața bancară, este complicată, penalizatoare și periculoasă pentru economie, avertizează Horia Braun Erdei, economistul-șef al BCR.

„Odată cu adoptarea OUG 114/2018, sistemul financiar românesc se confruntă cu o stare de urgență în sine. În primul rând, pentru că sunt urgent necesare clarificări privind noile reguli de joc, pentru că această convenție numită economie de piață nu poate funcționa fără reguli clare”, arată Horia Braun Erdei.

La nivelul actual al indicilor ROBOR, impunerea trimestrială a cotelor din OUG 114 „ar însemna vărsarea către stat a circa 70% din profitul brut al anului 2018, ceea ce reprezintă un nivel de impozitare nemaiîntâlnit în lumea civilizată în sectorul privat”, adaugă Braun Erdei, într-un raport lunar către investitori.

Chiar și în cazul în care, într-o situație ideală ROBOR ar scădea sub 3%, nivelul taxei, calculată și plătită trimestrial, „e cel mai ridicat din Europa, pentru o economie cu cel mai scăzut nivel de intermediere bancară din UE”, arată economistul-șef al BCR.

Desigur, toate băncile românești și-au estimat impactul aplicării prevederilor controversatei ordonanțe, dar întrebarea este cum va fi afectată stabilitatea financiară a sistemului bancar românesc de noile măsuri.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a înțeles mesajul grupurilor financiare și atrage atenția și asupra pericolului unor ieșiri de capitaluri, în urma implementării „taxei pe lăcomie” asupra activelor băncilor. „Dacă ați fi bancher, ce ați face într-o astfel de situație? Dacă o măsură luată de un stat vă provoacă o pierdere, ce ați face? Ați accepta pierderea banilor deponenților? Ce anume se impozitează? Activele. Îți iei activele și le duci în altă parte, unde este mai avantajos”, arăta guvernatorul BNR.

Taxa va crea incertitudini și tensiuni inflaționiste, avertizează conducerea băncii centrale în comunicatul de presă din data de 8 ianuarie 2019, prin care se anunța menținerea neschimbată a ratelor dobânzii de politică monetară.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei creșterii inflației sunt amplificate de „conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie”, a avertizat conducerea BNR.

„Vom convoca Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială deoarece flexibilitatea și eficiența politicii monetare (atribut al BNR, n.r.) sunt afectate. Știm foarte bine că e an electoral și înțeleg ce e aceea o constrângere politică, dar anumite părți din acest text de lege sunt foarte greu de înțeles”, a spus Isărescu.

Oficialii BNR au criticat lipsa discuțiilor în Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), „deoarece măsura are impact asupra stabilității financiare”, precum și cu părțile direct interesate, băncile și mediul de afaceri.

Prin ricoșeu, taxa va penaliza clienții băncilor, care se pot aștepta la o creștere a costurilor împrumuturilor, fapt îngrijorător atât pentru cei care deja au credite, cât și pentru cei care doresc să contracteze unul. Nu doar gospodăriile vor accesa mai greu credite mai scumpe, dar și antreprenorii dornici de a-și dezvolta afacerile. Creșterea costurilor de creditare ale băncilor este de așteptat să lovească în special în segmentul firmelor mici și mijlocii, firmele mari, în proporție de peste 80% finanțându-se prin împrumuturi intragrup.

Economistul-șef al BCR consideră că ar fi necesare clarificări și din partea Bancii Naționale, care, prin influența majoră pe care o exercită asupra dobânzilor de pe piața monetară prin operațiunile sale de lichiditate, exercită indirect o influență majoră și asupra ROBOR. „Va acționa în aceste condiții BNR ca un agent al politicii fiscale a statului sau va fi ghidată exclusiv de considerente de politică monetară, atunci când va stabili rata dobânzii de politică monetară și operațiunile sale de lichiditate și de intervenții pe piața valutară? Și ce va face BNR atunci când va exista un conflict între obiectivul de politică monetară și cel de stabilitate financiară, ca de exemplu într-o situație de creștere a inflației care impune dobânzi maimari, a căror creștere va determina însă o supraimpozitare a băncilor cu efecte de vulnerabilizare a solvabilității acestora?”

„Impactul ordonanței este de câteva miliarde de euro. Noi nu putem schimba ordonanța, dar putem face sugestii. Ne-a luat și pe noi prin surprindere trăsnaia aceasta”, a spus guvernatorul BNR.

„În mod normal, o asemenea ordonanță trebuia prezentată în Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială și vom face o solicitare în acest sens. Vom discuta în mod oficial, și nu la o șuetă la TV, lucruri cu implicații atât de mari”, arăta, marți, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Un efect de bumerang

Efectul imediat al implementării „taxei pe lăcomie” în anul 2019 este acela că sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând chiar cu anul instituirii taxei, după cum arată un studiu preliminar estimativ solicitat BNR de către Ministerul Finanțelor Publice, după anunțarea acestei taxe.

Studiul preliminar a luat în calcul două scenarii macroeconomice de severitate diferită (de bază şi advers) și a fost realizat în ipoteza inițială a proiectului de ordonanță, în care limita de la care se aplica penalizarea activelor era un indice Robor de 3%.

În acele condiții, BNR arată că sistemul bancar din România ar înregista o pierdere estimată de 680 de milioane de lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde de lei în anul 2020, în cazul unui scenariu de bază, și de aproximativ 9,7 miliarde de lei în anul 2019 și, respectiv, de aproximativ 7,8 miliarde de lei în anul 2020, în cazul unui scenariu advers, cu mai multe fenomene economice defavorabile mediului financiar-bancar. Rezultatele financiare din ipoteza introducerii „taxei pe lăcomie” sunt semnificativ diferite de cele prognozate în cadrul unui test la stres recent derulat, unde sectorul bancar românesc era profitabil pe orizontul de timp 2019-2020 (cu un profit de aproximativ 2,2 miliarde de lei în 2019 și de aproximativ 1,6 miIiarde de lei în anul 2020).

De asemenea, în conformitate cu scenariul de bază ce prevede aplicarea taxei pe lăcomie, numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de patru până în anul 2019 (toate, de importantă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020. În scenariul advers, nicio bancă nu ar mai profitabilă în intervalul 2019-2020, în condițiile în care, fără introducerea acestei taxe, în 2019, nouă bănci ar înregistra profit (față de 23, în 2018).

Implementarea „taxei pe lăcomie” ar determina și o erodare a ratei de solvabilitate sub nivelul cerinţelor globale de capital în cazul a 14 bănci în anul 2019 (din care două de importanţă sistemică), din totalul de 35 din prezent pe piața bancară românească, respectiv a 25 de bănci în anul 2020 (dintre care 8 de importanţă sistemică) în scenariul de bază. Deficitul cumulat de capital s-ar ridica, în ipoteza implementării „taxei pe lăcomie”, la 2,1 miliarde în anul 2019, respectiv la 14,3 miliarde de lei în anul 2020, în scenariul de bază. În scenariului advers, 24 de bănci în anul 2019 (din care 8 de importanţă sistemică), respectiv 27 de bănci în anul 2020 (cuprinzând toate băncile sistemice) nu ar deţine suficiente fonduri proprii pentru acoperirea integrală a cerinţelor globale de capital, necesitând aport de capital, deficitul cumulat de capital înregistrat în acest caz fiind de 17,9 miliarde în anul 2019, respectiv la 38,2 miliarde de lei în anul 2020.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele