Companiile de telefonie, precum și firmele din domeniul comunicațiilor electronice și servicii poștale solicită eliminarea din cuprinsul Ordonanței de Urgență nr. 114/2018 a prevederilor referitoare la sectorul telecomunicațiilor. Ele arată că este pusă sub semnul întrebării însăși piața de telefonie 5G.

Taxa pe „lăcomie” nu se aplică doar sectorului bancar, ci și altor sectoare importante din economie, sectorul telecomunicațiilor fiind și el vizat de această nouă povară fiscală. Astfel, OUG 114/2018 prevede majorarea de la 0,4% la 3% a tarifului de monitorizare pe care furnizorii de comunicații electronice și servicii poștale sunt obligați să-l plătească anual către autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM).

Având în vedere că cifra de afaceri a pieței de comunicații electronice și servicii poștale a fost de aproximativ 3,4 miliarde de euro (în 2017), o taxă de 3% ar însemna o sumă de peste 100 milioane de euro, respectiv de 136 milioane de euro pentru  una de 4%.

Asociația Operatorilor Mobili din România (AOMR), în care sunt membre companiile Orange, Vodafone, Telekom, dar și firmele RCS&RDS și UPC România, precum și alte peste 65 de companii reunite în cadrul Asociației pentru Comunicații Electronice din România (ACER) susțin că ordonanța de urgență propusă de Ministerul Finanțelor introduce și majorează taxele „la un nivel excesiv și blocant pentru dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice”.

„Măsurile contravin cadrului legislativ european și național. Aceste taxe ar trebui să acopere doar valoarea costurilor administrative suportate de autoritatea de reglementare, respectiv valoarea drepturilor de utilizare a resurselor care se alocă. Adoptate în această formă, propunerile s-ar transforma într-o povară pentru întreaga industrie de telecomunicații din România și pentru toți utilizatorii de internet fix și mobil, telefonie fixă și mobilă și servicii de televiziune”.

Firmele din domeniu acuză și lipsa unei consultări prealabile, a unei analize de impact la nivelul consumatorilor, operatorilor și al pieței, în ansamblu, dar și lipsa predictibilității legislative în domeniu.

„Noile măsuri ar urma să se aplice în mai puțin de două săptămâni, fără o consultare prealabilă și fără o analiză de impact la nivelul consumatorilor, operatorilor și al pieței, în ansamblu. În repetate ocazii, industria a susținut și a pledat pentru nevoia de predictibilitate și continuitate la nivelul politicii fiscale. Sectorul telecom are nevoie de un context stabil și predictibil pentru a putea continua să investească, să ofere servicii de calitate superioară la prețuri accesibile, să genereze locuri de muncă, să contribuie, prin taxele achitate ca angajator sau ca agent economic, la dezvoltarea economiei”, arată reprezentanții pieței telecomunicațiilor.

De asemenea, ei avertizează și asupra posibilității blocării dezvoltării pieței 5G, domeniu strâns legat de tehnologiile de comunicație de mare viteză, în bandă largă, precum și de multitudinea de aplicații oferite de acest segment companiilor inovatoare din alte domenii de activitate. „Investițiile în telecomunicații, încurajate de un cadru favorabil, au propulsat acest sector printre primii 5 contributori la PIB, dar în contextul configurat de aceste propuneri, investițiile și dezvoltarea 5G sunt puse sub semnul întrebării”, consideră firmele din domeniul telecom.

Experimente eșuate

Iar poziția lor este susținută de exemplele existente la nivel mondial. Un studiu din anul 2014 al GSMA (organizație ce apără interesele operatorilor de telefonie mobilă la nivel mondial) arăta că eliminarea în 2007, de către guvernul uruguayan, a unei taxe de antenă care a reprezentat între 30 și 50% din costurile de apelare a determinat  în anul următor o reducere a tarifului per minut de la 3,75 peso la 1 peso. Gradul de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă s-a dublat de la 65% în 2006 la 141% în 2011, iar în paralel cu creșterea penetrării, utilizarea rețelei a crescut de la puțin sub 400 de minute anual pe abonat în 2006 la 1.600 în 2011.

Aceasta contrastează cu ceea ce s-a întâmplat în Brazilia, țară mult mai promițătoare din punctul de vedere al potențialului pieței comparativ cu Uruguayul, dar unde taxele au rămas considerabil mai mari, iar minutele de utilizare pe abonat s-au situat la o cifră de sub 1.000 în 2011.

Un exemplu mai apropiat de noi, Croația, care în 2009, ca parte a răspunsului său la criza economică, a impus o taxă de 6% asupra veniturilor legate de comunicațiile de voce, SMS și MMS, a cunoscut în anul imediat următor introducerii taxei o primă scădere a volumelor de voce și SMS. În 2012, impozitul a fost în cele din urmă eliminat, parte a unei încercări de promovare suplimentară a dezvoltării infrastructurii de comunicații.

„Această relație negativă sugerează că micșorarea taxelor asupra serviciilor de comunicații stimulează conectarea și scăderea tarifelor convorbirilor. O creștere a penetrării serviciilor de telecomunicații este, de asemenea, asociată cu o mai mare creștere economică”, arată studiul GSMA.

O scădere cu 1% a taxării comunicațiilor în bandă largă ar crește PIB-ul cu 0,7%

Prin urmare, impozite mai mici și o taxare mai scăzută asupra sectorului ar putea, de fapt, să contribuie la o creștere economică mai mare pe termen lung. Un alt studiu realizat de GSMA în 2012 a investigat relația dintre taxe și comunicațiile mobile în bandă largă pe piețele emergente. Studiul a estimat că o reducere de un punct procentual a taxelor pentru serviciile de comunicații în bandă largă ar duce la o mărire de până la 1,8 puncte procentuale a penetrării acestor servicii și la o creștere de până la 0,7 puncte procentuale a PIB pentru următorii cinci ani pe piețele emergente. Acest fapt, aplicat la creșterea taxării pe piața românească de telecomunicații, ar determina pe termen mediu o încetinire a creșterii PIB de 2,1-2,8%.

În plus, prin aplicarea OUG 114/2018 în sectorul comunicațiilor, România își anulează unul dintre avantajele pe care le are în acest moment, respectiv o piață a comunicațiilor performantă, cu viteze de trafic de date printre cele mai mari din lume și cu tineri performanți în domeniu.

Noile reguli ale jocului

Conform ordonanței și datelor analizate de firma de consultanță Deloitte, acordarea și prelungirea licențelor de utilizare a frecvențelor radio se vor realiza pornind de la o valoare minimă pentru fiecare an pentru care se acordă licența, după cum urmează (au fost eliminate trimiterile și la tipul de licență „generația a doua și a treia” și au fost înlocuite cu benzile de frecvență):

În cazul licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 703-733 MHz/758-788 MHz (2×30 MHz), 738-753 MHz (1×15 MHz), 880-915 MHz/925-960 MHz (2×35 MHz) se stabileşte o valoare minimală în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa;

În cazul licenţelor pentru benzile de frecvenţă radio 791-821 MHz/832-862 MHz (2×30 MHz), 1920-1980/2110-2170 MHz (2×60 MHz), 3400-3800 MHz (400 MHz) se stabileşte o valoare minimală în cuantum de 2% din cifra de afaceri din anul precedent, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa.

De asemenea, prelungirea perioadei de valabilitate a licenței de utilizare a frecvențelor radio prin procedura de selecție va fi condiționată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licenţă în cuantum de 4% din cifra de afaceri din anul precedent prelungirii, înregistrată la nivelul ramurii CAEN unde se încadrează activitatea de comunicaţii electronice, înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa. Potrivit legii de înființare a ANCOM, acest tarif de monitorizare se calculează ca procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează.

Efectul real al măsurilor luate va fi amplificat în cascadă, pe termen scurt, mediu și lung.