Încrederea este capitalul esențial al unei economii, pierderea ei poate fi devastatoare, iar redobândirea – dificilă. Neîncrederea în economia unei țări, cu rădăcini în politica ei deseori populistă, are efecte aproape imediate asupra investițiilor, monedelor și prețurilor. Invitat la un forum economic regional organizat la Viena de Euromoney, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a vorbit, cu luciditate și sinceritate, despre așteptările privind politica fiscală. A admis că avem o problemă a deficitelor gemene, bugetar și de cont curent, dar a adăugat că piețele financiare au înțeles eforturile de corectare a erorilor trecutului recent, în care deficitul bugetar era cosmetizat pe seama economiei reale. Aceasta este realitatea și nu sună dramatic, în ciuda unui deficit care depășește limita recomandată de tratatul de la Maastricht. Piețele financiare au înțeles clar mesajul, spunea Cîțu, de vreme ce împrumuturile statului nu sunt penalizate cu costuri mai mari, dimpotrivă. Nimeni nu l-a contrazis, iar în sală erau câteva sute de oameni, bancheri, economiști și lideri ai fondurilor de investiții. Cîțu a abandonat atitudinea fostului ministru al finanțelor, care părea să joace în piesa „dacă nu poți să-i convingi, zăpăcește-i”. A fost un exercițiu reușit de recâștigare a încrederii, în care a admis și limitele în care poate acționa un guvern cu o susținere precară în parlament.

Contextul general în care se mișcă economiile regiunii, inclusiv cea românească, este însă foarte volatil. De altfel, cea mai mare îngrijorare a reprezentanților pieței financiare din regiunea centrală și est-europeană, prezenți la conferința Euromoney, este încetinirea economiei din țările lor. E drept, majoritatea consideră că economiile lor sunt vulnerabile din cauze externe, ca efect al unei eventuale contagiuni la diversele crize globale. Riscul provocat de tensiunile geopolitice poate afecta economiile regiunii, tot așa cum și puseurile de scumpire a petrolului, de pildă, pot inflama inflația regională. Încetinirea economiei germane, de pildă, poate avea efecte imediate supra statelor din regiunea central și est europeană, puternic conectate industrial și comercial cu aceasta. Nu toate riscurile sunt însă provocate din afară, sugerează Jürgen Rigterink, vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Unele vin din amânarea unor reforme, sau din ignorarea unor riscuri sau oportunități. „Puneți-vă finanțele în ordine”, a recomandat Rigterink reprezentanților pieței financiare din regiune. Sănătatea financiară este esențială, a spus el, iar intrarea în Uniunea Europeană a fost, mai degrabă, un examen. Migrația masivă a cetățenilor din câteva state din regiune, mai puțin din Cehia, este o amenințare care vulnerabilizează economiile regiunii în viitor. „Situația geopolitică este departe de a fi stabilă. Trăim într-o perioadă de perturbări majore. Bazele tectonice ale scenei geopolitice se mișcă. Globalizarea este în criză. Migrarea masivă amenință fibra societăților. Politica este slabă. Tehnologia revoluționează felul în care muncim. Observăm aproape zilnic consecințele schimbării climatice. Industria auto va suferi schimbări profunde, iar ceea ce a fost un motor al creșterii economiilor din regiune va deveni o amenințare”, a avertizat Jürgen Rigterink. Soluția? „Învățați ceva nou”, a recomandat vicepreședintele BERD. Într-adevăr, cu rate ridicate de creștere economică, statele regiunii par să trateze contextul extern cu oarecare suficiență: nu ni se va întâmpla nimic rău, par să spună liderii regionali din piața financiară. Un mesaj oarecum asemănător a fost lansat și de către Gábor Gion, ministru adjunct de finanțe, care a evocat starea solidă a economiei țării sale și a adăugat că recenta măsură a încurajării natalității prin ajutor financiar va da roade în viitor. În plus, în țara vecină scade presiunea fiscală în acest an, atât pentru firme, cât și pentru cetățeni, care simt asta prin tăieri ale cotei de TVA. În linii mari, viitorul pare sigur, din perspectiva regională. Ei bine, tocmai această siguranță pare să fie exagerată, iar spre mijlocul primei zile a conferinței, teama de efectele unei încetiniri a economiilor din regiune depășea îngrijorarea privind volatilitatea prețurilor petrolului, sau aceea privind tensiunile geopolitice. „Trăim într-o permanentă schimbare”, a avertizat însă Jürgen Rigterink. „Schimbările climatice,  perturbările comerțului global vor testa economia mondială. Pentru statele din regiunea central și est europeană, primul test va fi acela al următorului pas făcut pentru dezvoltarea economică”, a observat vicepreședintele BERD. Ca atare, recomandarea „ascultați de părinți” pare o glumă. Nu este. El atrage atenția că majoritatea statelor din regiune au economii de mici dimensiuni, suferă de o permanentă reducere a populației, care va pune probleme finanțării pensiilor și, pentru acestea integrarea mai mare în UE nu este doar o opțiune, ci o necesitate. Într-un final, vicepreședintele BERD recomandă o atenție sporită acordată politicilor, sau politicii în general, deoarece, spune el, politica este importantă. Nu poți să nu observi că noi suntem destul de puțin racordați la realitatea piețelor globale sau regionale. Trăim de câțiva ani într-o încordată tensiune politică locală, cu subiecte diverse, de la politică la justiție, însă ignorând perspectiva mai largă a economiei. Statul nu a finanțat investiții noi, după cum nu finanțează suficient nici sănătatea, nici cultura. Atunci, cum vom rezista într-o competiție regională sau globală?