

Macedonia de Nord şi Albania pot livra reformele cerute pentru a adera la UE, a spus marţi comisarul UE pentru lărgire, acesta fiind cel mai recent indiciu că cele două state învecinate din Balcani sunt pe cale să depăşească opoziţia Franţei faţă de aspiraţiile lor.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a blocat deschiderea negocierilor cu Skopje şi Tirana în octombrie, a spus în cursul weekendului că este dispus să le permită începerea convorbirilor de aderare dacă raportul Comisiei Europene de luna viitoare va fi pozitiv.
“Sunt foarte încurajat de vizitele mele în ambele ţări”, a spus comisarul pentru extindere, Oliver Varhelyi, la un eveniment organizat de un think-tank. “Ei nu renunţă la reforme… şi veţi vedea că ei vor livra ceea ce li s-a cerut, iar dacă o fac, puteţi avea încredere că va fi un început al negocierilor”.
Dacă li se va permite să dea curs negocierilor de aderare, aprobarea va crea condiţiile pentru convocarea unui summit cu liderii UE şi toate cele şase ţări candidate din Balcanii de vest – Serbia, Kosovo, Muntenegru, Albania, Bosnia şi Macedonia de Nord – în luna mai la Zagreb.
Aceasta ar putea contribui în oarecare măsură la temperarea preocupărilor existente în UE privind creşterea influenţei chineze şi ruseşti în cele şase state şi a impresiei că blocul comunitar nu reuşeşte să transforme aceste ţări care încă mai poartă cicatricile războaielor din anii 1990 în economii de piaţă.
Comentariile făcute de Macron sâmbătă la Conferinţa pentru securitate de la Munchen i-ar putea linişti şi pe alţi lideri europeni în privinţa menţinerii sprijinului Franţei pentru integrarea de noi membri în UE.
“Oferta nu include nimic în afară de integrare”, a spus Varhelyi.
Macron refuzase să aprobe începerea aşa-numitelor negocieri de aderare, la un summit din octombrie, spunând că este necesar ca procesul de primire de noi membri să se schimbe. Un ministru francez a calificat procesul de aderare drept o “melodramă interminabilă”.
Luna aceasta, Comisia a sugerat introducerea unor schimbări în procesul de aderare conform cu propunerile franceze din noiembrie, cu posibilităţi mai mari de intervenţie a guvernelor din UE şi facilitarea opririi sau resetării negocierilor şi îngheţării fondurilor.
Este de aşteptat ca Danemarca şi Ţările de Jos, care l-au susţinut pe Macron, să renunţe la opoziţia lor, potrivit celor spuse de unii diplomaţi pentru Reuters.
Franţa şi aliaţii ei sunt preocupate de capacitatea UE de a integra o regiune care se luptă cu criminalitatea şi corupţia, temătoare să nu repete experienţa aderării, despre care cred ei că a fost pripită, a României şi Bulgariei în 2007.
Odată pornite, negocierile de aderare vor dura mai mulţi ani.
SURSA: RADOR / Traducerea: Adriana Buzoianu/rcostea (după THE NEW YORK TIMES)