Tragedia din clubul Colectiv, produsă în noaptea de 30 octombrie 2015, s-a dovedit un turnesol pentru puterea politică, pentru Justiție, pentru sistemul medical, pentru funcționarea instituțiilor statului însărcinate cu siguranța spațiilor de divertisment și, în ultimă instanță, pentru societate, pentru anticorpii ei la corupția sistemică.

Incendiul din clubul Colectiv din București a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București, într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării unui nou album, numit Mantras of War. Focul a fost provocat de artificiile folosite în timpul concertului, artificii care au dus la aprinderea buretelui folosit la antifonare de pe un stâlp al clădirii. Flăcările s-au extins rapid în tot clubul. Zeci de persoane au murit arse sau asfixiate, intoxicate cu monoxid de carbon și alte gaze rezultate prin combustie. Clubul nu avea avizele necesare funcționării și nici sistem de evacuare pregătit pentru astfel de pericole, multe victime fiind găsite la ieșirea din club, unde s-au călcat în picioare, în încercarea de a se strecura pe singura cale de ieșire. Unul dintre pompierii care au intervenit la eveniment a povestit că în bezna și pâcla de fum nu se vedeau decât ecranele luminate ale telefoanelor mobile care sunau întruna și pe care scria „Mama” sau „Tata”. Majoritatea erau tineri. Din trupa de cinci artiști nu a supraviețuit decât solistul. În urma incendiului au murit 64 de persoane. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, alte zeci de persoane au murit în spitale, unele din cauza infecțiilor nosocomiale care s-au dovedit fatale pentru complicațiile făcute, altele în consecința inhalării fumului toxic, care le-a ars căile respiratorii. În faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese înregistrate accidentul aviatic de la Balotești din 1995, în care au murit 59 de persoane.

„Efectul Colectiv”

A căzut un guvern, guvernul Ponta. Demisia cabinetului a fost anunțată de Liviu Dragnea la parlament, cel care avea să preia conducerea partidului și să-l îndepărteze pe Victor Ponta din PSD. Au fost devoalate tarele din sistemul medical și corupția endemică. A fost criticat sistemul de intervenție de urgență și a fost acuzat mentorul și coordonatorul său, Raed Arafat, că nu a permis intervenția la tragedie a ambulanțelor private. A ieșit la suprafață pericolul infecțiilor nosocomiale din spitale, ascuns în statistici, și a murit, într-un accident suspect, Dan Condrea, patronul societății Hexi Pharma, care alimenta spitalele cu dezinfectanți diluați, într-un circuit dubios de complicități cu puterea și serviciile secrete. A ieșit la iveală cazul de corupție de la Spitalul Floreasca, unde a fost inaugurată cu mare fast o secție specială pentru arși, dotată pe bani grei, care s-a dovedit nefuncțională. Ulterior, s-a aflat că barocamera de la Spitalul Floreasca nu poate fi folosită pentru pacienții cu arsuri grave, ci pentru tratamente antiîmbătrânire. S-au deschis mai multe dosare penale. Unul care investighează însăși tragedia și condițiile în care s-a produs incendiul, tergiversat și reluat în aceste zile de la zero. Alt dosar privește Hexi Pharma, firma care furniza dezinfectanți, finalizat abia după doi ani, care a ajuns la sfârșitul lui 2017 la o judecătorie de sector. Între timp, dosarul a fost scos de pe circuit. La un an de la finalizarea cercetărilor, nu se știe nici măcar unde ar trebui să înceapă procesul.

Un alt dosar privește barocamera de la Spitalul Floreasca. Procurorii au deschis un dosar penal, în 2016, pentru abuz în serviciu, cu privire la achiziția echipamentului medical care – spun procurorii – ar fi costat chiar și de șapte ori mai mult. Inițial, cazul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, ulterior dosarul fiind declinat DNA pentru că s-a dovedit caz de corupție.

A fost demolat un mit din lumea medicală, dominată de monștri sacri, medici performanți a căror ascensiune profesională s-a probat că este imposibilă fără complicități cu puterea și achiesând la sistemul de combinații și achiziții supraevaluate. În noiembrie 2016, profesorul Ioan Lascăr, un nume în lumea medicală, șef al secției de chirurgie plastică din Spitalul Floreasca, cel care a inițiat achiziționarea barocamerei, și fostul manager Radu Macovei au fost puși sub învinuire de DNA pentru abuz în serviciu. După mai bine de un an și jumătate de anchetă, procurorii au decis, la începutul lunii octombrie, să trimită dosarul în judecată. Prejudiciul în dosar: peste 8 milioane de lei, adus unității prin achiziționarea de echipamente supraevaluate și a barocamerei care nu a funcționat niciodată.

A fost probată inaptitudinea puterii politice de la acea vreme de a le oferi asistență victimelor sale și incapacitatea de a se conecta la sistemul european de asistență pentru tragedii de acest tip. A devenit celebră replica ministrului Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, care a refuzat, în primă instanță, sprijinul european și mutarea pacienților la spitale din Uniunea Europeană, pe motiv că România are dotarea necesară pentru acordarea asistenței speciale pentru arși. „Nu avem nevoie de nimic”, a anunțat Nicolae Bănicioiu, care a dat asigurări că sistemul medical este pregătit să facă față tratării victimelor din Colectiv. Realitatea din spitale, trăită de victimele arse, l-a contrazis. Cu întârziere, au început să fie aprobate transferuri către spitale din străinătate, unde victimele au preluat cu ele infecții luate din spitalele românești care au îngrozit lumea medicală occidentală. În acest timp, dinspre răniții din Colectiv au apărut mărturii cutremurătoare despre mizerie, nepăsare, lipsă de condiții, suferință, abuzuri trăite în spitalele românești. Toate, decontate de victimele rămase în viață și de familiile lor. Destine mutilate fatal și față de care statul se dovedește inapt să le ofere cel puțin compensații morale. La trei ani de la tragedie, procesul Colectiv, tergiversat, se reia de la zero. Magistratul care-l judecă s-a pensionat.

Colectiv, în proteste

Protestele spontane de stradă din România, numite în presă „Revoluția Colectiv”, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, după tragedia din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice. Protestele s-au extins, arătând acuzator spre întreaga clasă politică, cerând reformarea ei. Pe 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, la care au participat 8.000 de persoane. Mulțimea s-a îndreptat apoi către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți. Ca urmare a declarației primarului Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere, clubul Colectiv funcționa legal – el fiind cel responsabil cu avizele acordate pentru funcționarea clubului –, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18.00 și a adunat până în momentul încheierii sale, la ora 1.30, 25.000 de persoane. Manifestanții au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, a lui Gabriel Oprea, dar și a lui Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat: „Sper ca depunerea mandatului și guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat.”

În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York. În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate. Și în țară, lumea a ieșit pe străzi, în marile orașe, dar și în orășele care până atunci nu au văzut picior de protestatar: în Constanța (unde a avut loc un incendiu într-un club în care au murit trei tinere), Timișoara, Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu, Iași, Bacău, Buzău, Alba Iulia, dar și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.

În 10 noiembrie 2015, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui nou guvern de tehnocrați. Dacian Cioloș avea în spate o activitate impresionantă în structurile europene, ca specialist în agricultură. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

Președintele Asociației Colectiv, care și-a pierdut fiul în tragedie: Și-au bătut joc de noi
Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv, este dezamăgit de cursul în justiție al dosarului și de faptul că trenează de trei ani. El spune că „dreptatea” oferită de judecători este una în care răniții și părinții celor decedați sunt umiliți și tratați ca niște infractori. „Nu pot să am încredere într-o justiție în care un caz cum este dosarul Colectiv trenează de aproape trei ani. Dreptatea oferită de judecători până în acest moment este una în care părinții celor decedați și răniții sunt tratați ca niște infractori. În timp ce noi ne uităm la fotografiile copiilor îngropați, în timp ce răniții au obosit să se tot opereze, suntem purtați și umiliți prin sălile de tribunale pentru a vedea incompetența și corupția din justiția românească”, spune tatăl lui Alexandru, un tânăr de 22 de ani, mort în incendiul de la Colectiv.

Dosarul Colectiv, reluat de la zero. Judecătorul Terceanu a ieșit la pensie

Valeriu Terceanu, de la Tribunalul București, care judeca dosarul Colectiv, a primit în luna iulie a acestui an acceptul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se pensiona, iar în septembrie a ieșit la pensie. Fosta lui soție, Geanina Terceanu, a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul „Transferurilor”. Procurorii Parchetului General au trimis dosarul la judecată din aprilie 2016. Procesul a fost mutat de la Judecătoria Sectorului 4 la Tribunalul București. Au fost trimiși în judecată patronii clubului, patroana și directorul firmei de artificii, pirotehnistul și societățile implicate. În dosar sunt inculpați și fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, precum și trei angajați din cadrul primăriei și doi pompieri. Procesul a început pe fond în mai 2017, însă a fost amânat de mai multe ori din motive procedurale, în principal pentru că nu au fost citate corect părțile vătămate din dosar. Până și desemnarea unui nou judecător a fost tergiversată, după ieșirea lui Terceanu la pensie: la termenul din 10 septembrie, dosarul încă nu avea un nou judecător.

Judecătorul Mihai Bălănescu, de la Tribunalul București, a preluat dosarul chiar săptămâna aceasta, cu puțin înainte de împlinirea a trei ani de la tragedia din Colectiv. Bălănescu a decis în dosarul Black Cube – dosar de spionaj împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi – eliberarea fostului ofițer SRI Daniel Dragomir și plasarea sa în arest la domiciliu.