Trump-Iohannis, câteva semnale așteptate

114
5 minute de lectură

Casa Albă a comunicat, marți, că președintele Donald Trump îl va primi marți, 20 august, pe omologul său român, Klaus Iohannis.
„Cei doi lideri vor discuta despre cele mai bune modalități de a răspunde numeroaselor provocări de securitate comune cu care se confruntă Statele Unite și România și modalitățile de a promova un comerț echitabil și reciproc și parteneriate energetice”, se arată în comunicatul de la Washington, care precizează că vizita are loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la căderea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO.

Potrivit Președinției României, cei doi lideri vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic „puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic”.

Palatul Cotroceni a transmis că președintele Iohannis va evidenția, și cu această ocazie, faptul că România va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii.

Vizita președintelui vine la puține zile de la prăbușirea Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF). Rusia și Statele Unite se fac una pe alta răspunzătoare de sfârșitul acestei înțelegeri care datează din 1987 și care a pus capăt crizei rachetelor cu rază medie de acțiune (500 – 5 500 de kilometri).

Statele Unite acuză Rusia că dezvoltă acum rachete cu rază de 500 de kilometri, în timp ce Moscova își justifică acțiunile inclusiv prin existența Scutului antirachetă din România, aflat sub umbrela NATO.

De altfel, Washingtonul a comunicat că Statele Unite nu vor rămâne parte a unui tratat încălcat în mod deliberat de către Rusia. „Nerespectarea prevederilor tratatului de către Rusia periclitează interesele supreme ale Statelor Unite, căci proiectarea şi dislocarea de către Rusia a unui sistem de rachete care încalcă prevederile unui tratat reprezintă o ameninţare directă la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor şi a partenerilor noştri”, se afirmă într-un comunicat postat de Ambasada SUA la București.

Președintele Trump îl primește, astfel, la Casa Albă pe unul dintre aliații-cheie din imediata apropiere a Rusiei. Un aliat care, conform aprecierii Washingtonului, se află sub amenințare. Donald Trump are nevoie de un puternic semnal de susținere pentru aliații de pe flancul estic, în condițiile în care determinarea sa în protejarea Occidentului a fost pusă sub semnul întrebării.

Încă de la începutul mandatului, președintele american a pus la îndoială viabilitatea alianței atlantice, pe care a caracterizat-o drept „depășită” – spre surprinderea și îngrijorarea aliaților. Dar în vara lui 2017, tot în cadrul unei întâlniri cu omologul său român, pe peluza Casei Albe, Donald Trump a ținut să risipească neîncrederea, afirmând că, în cazul în care unul dintre aliați ar fi atacat, Statele Unite și-ar îndeplini obligațiile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord.

De atunci, președintele american s-a văzut nevoit să facă față unui număr mare de critici și atacuri legate de presupusele legături cu Rusia și de amestecul Kremlinului în campania electorală din 2016. Chiar dacă mult-discutatul raport al procurorului Muller nu s-a referit explicit la vreo culpă directă a președintelui, apropiați ai săi au fost deja puși sub acuzare, iar unii și-au recunoscut faptele.

Președintele Trump are acum prilejul unei clarificări importante în ceea ce privește Rusia, în contextul prăbușirii Tratatului INF și al creșterii pericolului unui conflict nuclear. Poziția americană poate fi întărită și la 1 septembrie, când Donald Trump va marca, în Polonia, împlinirea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cele două repere istorice ale întâlnirilor cu liderii de pe flancul estic sunt semnificative, ele marcând momentele începutului și sfârșitului diviziunilor în Europa. Și este de așteptat ca Moscova să primească semnalele potrivite în contextul politicii ei tot mai agresive de astăzi – Occidentul își va apăra membrii și valorile.

Hotărât lucru, președintele român Klaus Iohannis nu este unul dintre iliberalii sau conducătorii autoritari pentru care președintele Donald Trump a dovedit, de atâtea ori, că nutrește o anumită slăbiciune. Cu atât mai mult, caracterul pragmatic și strategic al întâlnirii devine mai semnificativ. România, ca stat aflat la limita sud-estică a Alianței și gazdă a scutului antirachetă, rămâne un aliat-cheie.

În plan politic, pentru Klaus Iohannis, vizita este, de asemenea, extrem de importantă. În ochii românilor, America rămâne principalul aliat. Dar, spre deosebire de vecinii unguri, în campania din 2016, românii s-au situat, în majoritatea lor, de partea candidatei democrate, Hillary Clinton, așa cum au arătat sondajele la nivel european. Există totuși un anumit grup cu vederi conservatoare, simpatizant al lui Donald Trump și, adesea, critic față de atitudinea prea „moale” a lui Iohannis, mai ales în comparație cu cea a predecesorului său, Traian Băsescu.

Iohannis poate puncta acum tocmai în cadrul acestui grup, pentru a-și consolida poziția de lider autoritar în sondajele premergătoare alegerilor prezidențiale din toamnă.

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoi, jurnalist român, este redactor șef al Radio France Internationale România. Și-a început cariera în 1990 în cadrul primului post de radio independent din România, Unifan/Uniplus, ca prezentator și redactor de știri.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele