Evaluarea ministrului Justiției la adresa activității procurorului general, Augustin Lazăr, amintește de procedura prin care Puterea a demis-o pe Laura Codruța Kovesi de la DNA. Lazăr spune că se încearcă deturnarea Dosarului represiunii din 10 august a Jandarmeriei, când au fost gazați și bătuți cei peste 100.000 de protestatari din Piața Victoriei. În vreme ce patru dintre Legile Justiției și Codurile penale așteaptă să intre în vigoare, asistăm la asaltul decisiv al coaliției PSD-ALDE la adresa înalților magistrați. Va fi o toamnă fierbinte!

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că începe evaluarea activității manageriale a procurorului general al României, Augustin Lazăr, care va dura o lună, la capătul căreia va prezenta concluziile. Gândul unei astfel de evaluări amintește de anunțul pe care Tudorel Toader l-a făcut la finalul verii lui 2017, ținta fiind procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care a fost revocată din funcție în mai puțin de un an.

Asaltul final al PSD-ALDE

În cazul în care evaluarea va dura, într-adevăr, o lună, la capătul acesteia este cel mai probabil ca ministrul Justiției să ceară îndepărtarea procurorului general. Toader are, în acest caz, decizia Curții Constituționale, care îl transformă pe președintele Klaus Iohannis în notar. Semnează fără să aibă posibilitatea să împiedice revocarea șefului tuturor procurorilor din țară. Deși Legea 303, a statutului magistraților, îi permite să refuze motivat revocarea propusă de CSM, interpretarea de la începutul verii pe care au oferit-o recent judecătorii CCR, numiți în majoritate de PSD, îl pune pe președintele ales al țării sub autoritatea ministrului Justiției. Ca de altfel și pe procurori.

În același timp, se derulează procedurile de intrare în vigoare a Legilor Justiției, inclusiv ale modificărilor care îl exclud pe șeful statului din procedura de numire și revocare nu doar a procurorilor de rang înalt, dar și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Așadar, dacă se consumă și etapa de sesizări ale CCR pe aceste legi, revocarea lui Lazăr devine o formalitate.

Președintele Iohannis a sesizat la CCR mai multe aspecte neconstituționale din statutul magistraților, iar judecătorii acestei instanțe legislative urmează să se pronunțe pe 18 septembrie. În sesizare, președintele cere CCR să aștepte evaluarea pe acest subiect a Comisiei de la Veneția, care, într-un raport preliminar, a criticat excluderea președintelui de la numirea și revocarea înalților magistrați.

Comisia de la Veneția critică dezechilibrul puterilor în stat

Comisia de la Veneția arată că noul mecanism de numire a procurorilor de rang înalt face rolul ministrului Justiției unul decisiv și slăbește, mai degrabă decât să asigure un sistem de control și echilibru între puteri, avizul Consiliului Superior al Magistraturii fiind unul consultativ, iar Președintele României fiind nevoit să numească cea de-a doua propunere a Ministrului Justiției, chiar și în situația în care avizul CSM ar fi unul negativ. În opinia preliminară, Comisia de la Veneția a arătat că o astfel de modificare reprezintă un regres prin raportare la independența procurorilor cu funcții de conducere.

Pretextul invocat de Toader 

Laura Codruța Kovesi, îndepărtată de la DNA, Daniel Horodniceanu, eliminat de la DIICOT, Augustin Lazăr, în evaluare. Critici și avertismente la adresa șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea. Actuala Putere schimbă legile judiciare, mecanismele de funcționare și subordonare ale Justiției și îi schimbă înainte de expirarea mandatului pe șefii instituțiilor.

Care este însă pretextul lui Tudorel Toader? Este unul anunțat pe Facebook, referitor la existența unor protocoale de colaborare între SRI și Parchetul General, semnate de Augustin Lazăr și Eduard Hellvig, care a fost publicat de Darius Vâlcov, cel despre care se spune că ar conduce din umbră Guvernul Dăncilă și care își așteaptă verdictul final într-un dosar de mită, pentru care a fost condamnat în primă instanță de 8 ani de închisoare. Vâlcov s-a mai ales cu un dosar penal de pe urma publicării protocolului amintit, care era clasificat.

Ministerul Public a făcut precizări vineri în legătură cu cele două protocoale încheiate în 2016 cu Serviciul Român de Informații (SRI), spunând că cel care are caracter secret și-a încetat efectele în martie anul trecut, iar procedura de declasificare a lui a fost deja începută, fiind informați atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât și Ministerul Justiției.

Explicațiile lui Hellvig

Eduard Hellvig, directorul SRI, în prima sa ieșire publică, a explicat natura protocoalelor. Declarația sa vine după amenințări din partea PSD și ALDE că va fi schimbat din funcție.

Directorul SRI a spus că nu mai există în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfăptuirea justiției în România. El a spus că SRI își poate îndeplini atribuțiile conform legii și fără aceste protocoale. Hellvig a subliniat că personal nu are ce să-și reproșeze.

Referitor la cele două protocoale aflate în discuție, ambele au fost semnate în decembrie 2016. Primul este un protocol neclasificat, care reglementează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura tehnică a SRI. Acesta este încă în vigoare, iar el nu presupune nicio formă de implicare a SRI în activitatea Parchetului. El a spus că deja comunicase la Comisia parlamentară de control al SRI date despre aceste protocoale.

Al doilea protocol, cel clasificat, reglementa modalitatea prin care SRI coopera cu Ministerul Public exclusiv pe infracțiunile privind securitatea națională (prevăzute în titlul 10 din Codul de procedura penală) și infracțiunile de terorism.

„Ca să fim foarte clari, acest protocol clasificat ne-a fost impus de Legea de organizare și funcționare a SRI (la articolul 8). Legalitatea acestui protocol nu poate fi pusă la îndoială – sper că prin aceste precizări am lămurit această discuție din spațiul public”, a spus Hellvig, care a anunțat că SRI a hotărât să denunțe toate protocoalele semnate cu diferite instituții.

Președintele Iohannis a declarat că are încredere în explicațiile lui Lazăr și ale lui Hellvig, în vreme ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au cerut și au salutat mai apoi anunțul lui Toader că începe evaluarea procurorului general.

Lazăr acuză deturnarea Dosarului represiunii de la 10 august

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a acuzat „o acțiune de destabilizare a Ministerului Public”, precizând că tema protocoalelor, invocată drept pretext pentru revocarea sa, este una falsă.

„Opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă și că în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție am respectat legea, am informat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul de Justiție. Reiterarea consecventă în spațiul public a dezbaterii pe tema acestor protocoale reprezintă în mod evident un nou atac la adresa Ministerului Public într-o perioadă în care sunt în curs de soluționare dosare cu o miză esențială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018. În calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să asigur opinia publică asupra faptului că procurorii vor acționa în continuare cu fermitate și profesionalism pentru combaterea infracționalității și îndeplinirea rolului constituțional de a reprezenta interesele generale ale societății”, a spus Lazăr.

Miza eliminării lui Augustin Lazăr

Augustin Lazăr, care a fost numit de președintele Klaus Iohannis, a fost unul dintre oficialii din sistemul judiciar care a atacat vehement, la scenă deschisă, asaltul asupra Justiției din timpul guvernării PSD-ALDE.

• Lazăr și-a asumat apărarea Laurei Codruța Kovesi în perioada în care fosta șefă a DNA a fost ținta atacurilor venite din partea Puterii. A spus, la vremea respectivă, că inculpați în dosare grele își încearcă ultima șansă.
• Procurorul general a ieșit public, lucru rar pentru magistrați, în februarie 2017, odată cu adoptarea celebrei OUG 13, afirmând că este o ofensă adusă autorității judecătorești, fiind discreționară, vădit neconstituțională și trebuie atacată urgent la Curtea Constituțională.
• A organizat întâlniri fără precedent ale tuturor parchetelor din țară pentru a denunța modificările aduse Legilor justiției, încă înainte de adoptarea lor, recuzând încercarea de subordonare a procurorilor în slujba ministrului politic al Justiției. A fost un demers instituțional la care au participat și parchetele speciale, DNA și DIICOT.
• Codurile de procedură penală au fost și ele criticate instituțional de către Augustin Lazăr. A arătat în comunicate că modificările devin paravan pentru cei care comit infracțiuni de corupție și a identificat 33 de articole neconstituționale ale celor două legi modificate în vara acestui an.
• Începând cu a patra zi de la represiunea protestelor din 10 august, în doar câteva săptămâni, parchetul general a audiat lideri marcanți ai PSD, printre care pe ministrul Carmen Dan, pe lideri ai Jandarmeriei, care sunt și astăzi în funcții. Sub supravegherea procurorului general, Parchetul este singura instituție a statului care a anunțat care sunt substanțele pe care le-au folosit jandarmii împotriva manifestanților pașnici. Dosarul are înregistrate până acum 700 de plângeri din partea victimelor agresiunilor.

Lobby pro-condamnații pentru corupție

Rudolph Giuliani, fost primar al New Yorkului, acum șeful echipei de avocați a lui Donald Trump, le-a trimis o scrisoare președintelui Iohannis și președinților Parlamentului în care solicită amnistierea celor condamnați pentru corupție în dosare întocmite de DNA pe vremea protocoalelor semnate cu SRI. De asemenea, vorbește despre abuzuri ale DNA pe vremea lui Kovesi și propune o comisie internațională care să cerceteze protocoalele amintite.

Giuliani afirmă că pe vremea lui Kovesi DNA ar fi făcut excese precum intimidarea judecătorilor, a avocaților apărării și a martorilor, ascultarea neconstituțională a telefoanelor și mărturii silite și procese judiciare incorecte.

„Recunosc și înțeleg importanța luptei împotriva corupției. În acest sens, încurajez România să își reafirme angajamentul de a investiga și a judeca corupția în mod cinstit, transparent și în concordanță cu legea. O amnistie ar trebui dată celor care au fost acuzați și condamnați ca urmare a exceselor DNA făcute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenți care au fost trimiși la închisoare”, spune șeful echipei de avocați a președintelui american.

Semnatarul celor mai multe astfel de protocoale, Liviu Maior, acum ambasador al României la Washington, spune că Giuliani face, de fapt, lobby în favoarea unor personaje care au probleme cu justiția.

„Domnul Giuliani este un personaj spumos și combativ în discuțiile din SUA. Nu știu dacă mai este avocatul domnului Trump, în orice caz este expresia unui lobby inițiat de anumite forțe care sunt interesate de apărarea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justiția”, a declarat George Maior.

George Maior a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, iar imediat după deschiderea evenimentului, acesta a plecat.