Uite Schengen… nu e Schengen!

55
4 minute de lectură

Parlamentul European a adoptat marţi raportul care propune admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Dar aceasta nu înseamnă că statele care se învecinează de-a lungul Dunării vor avea accesul garantat la spațiul european comun fără frontiere interne. Există însă un mesaj politic. 

Plenul a adoptat, de fapt, un document elaborat de Comisia Libertăţilor Civile (LIBE), avându-l ca raportor pe fostul premier bulgar Serghei Stanişev, lider al Partidului Socialiștilor Europeni. 

Comisia Libertăţilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresată miniştrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ca membre cu drepturi depline – așadar, fără a se mai lua în considerare intrarea treptată în spațiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene și maritime, considerate mai ușor de supravegheat, și abia apoi cu frontierele terestre.

O abordare în două etape, așa cum fusese preconizată până acum, ar implica un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, se afirmă în raportul Comisiei.

Astfel că, aprobând raportul, eurodeputaţii au cerut practic ca decizia să fie luată sub forma unui „act juridic unic”.

Ei cer, de asemenea, Consiliului de miniștri al UE să ia o decize cu privire la aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, imediat ce această ţară va îndeplini criteriile de aderare.

Membrii Comisiei consideră că spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar amânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

Menţinerea controalelor la frontierele interne şi reintroducerea lor în spaţiul Schengen ar putea afecta chiar încrederea cetăţenilor în instituţii și în integrarea europeană, se mai spune în document. În plus, această menţinere a controalelor are consecinţe economice negative asupra pieţei interne a UE, asupra importurilor şi exporturilor dinspre şi către România şi Bulgaria.

Iar extinderea spaţiului Schengen și libera circulaţie a cetăţenilor UE nu ar trebui să fie afectate de efectele negative ale lacunelor altor politici UE, precum cele referitoare la azil şi imigraţie, mai consideră eurodeputații.

Raportorul Serghei Stanișev nu și-a ascuns satisfacția, odată aprobat raportul său, și încă în condițiile unei majorități convingătoare, de 514 voturi pentru, față de 107 împotriviri și 38 de abțineri. 

„Comisia Libertăţilor Civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen şi a respins perspectiva unei aderări parţiale, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi apoi cu frontierele terestre (…) Ţările au îndeplinit deja condiţiile, Comisia a spus acest lucru, experţii au spus acest lucru. (…) Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază juridică solidă, dar implică totodată inconveniente economice, sociale şi politice asupra UE”, a spus eurodeputatul bulgar.

Totuși, această rezoluție, care nu are caracter obligatoriu, ar putea să nu schimbe cu nimic situația. Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen trebuie luată cu unanimitate de voturi de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Și chiar dacă, formal, Parlamentul European a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din 2011, Consiliul nu a ajuns niciodată în situația de a supune decizia la vot. Motivul: de fiecare dată, un număr de state (cele mai vocale fiind Olanda și Franța) au spus dinainte că nu vor accepta primirea României și Bulgariei. Ceea ce făcea votul inutil.

„Consiliul (UE) pur şi simplu nu ştie ce să mai zică. În ultimii cinci ani, Consiliul a încălcat regulile europene prin eşecul de a adopta o decizie privind admiterea României şi Bulgariei la zona Schengen”, a spus acum fostul premier bulgar Serghei Stanișev.

Rezoluția nu este obligatorie, în schimb poate da un semnal politic miniștrilor statelor membre. Pe de altă parte, însuși socialistul Stanișev poate puncta politic la el acasă, în condițiile slăbirii politice a partidului de centru-dreapta GERB, al premierului Boiko Borissov, pe fondul nemulțumirilor sociale din țara sud-dunăreană.

Mai mult, pe culoarele de la Bruxelles se vorbește că Sofia ar fi primit asigurări privind admiterea în spațiul Schengen în martie 2019. În aceste condiții, liderul socialist bulgar poate trimite la el acasă mesajul că a adus o contribuție esențială la succesul european al țării sale. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele