Parteneriatul Estic, instrumentul politic menit a apropia vecinătatea estică de Uniunea Europeană, a împlinit 10 ani. De și 5 ani, statele membre se bucură de regimul liberalizat de vize. Vestea bună este că regiunea nu a ajuns cu totul în sfera Rusiei. Dar cam atât.
Oficial, din punctul de vedere al UE, Parteneriatul are drept obiectiv consolidarea asocierii politiceși aintegrării economice a șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, R.Moldova și Ucraina.Inițiativa, aparținând Poloniei și Suediei, a venit în urma agresiunii ruse din Georgia din 2009, când Consiliul European extraordinar din 1 septembrie 2008 a solicitat accelerarea procesului de coperare cu statele din regiune. Parteneriatul estic a fost lansat în 2009. Cu alte cuvinte, proiectul viza scoaterea fostelor republici sovietice de sub influența rusă, într-un moment în care Moscova își vădea, pentru prima dată, intențiile revanșarde după ieșirea din războiul rece.
Uniunea Europeană s-a limitat la atât în cadrul parteneriatului, evitând să menționeze vreo secundă că acesta ar putea fi un vehicul către aderare.
De partea lor, statele partenere, dar mai ales Moldova, Ucraina și Georgia, care s-au implicat în proiect cu cel mai mare entuziasm, au nutrit tot timpul speranțe, mai mult sau mai puțin mărturisite, că Parteneriatul le va ajuta să împărtășească soarta celorlalte națiuni central și est-europene care astăzi sunt membre ale UE.
Asociere, da, aderare, nu
Totuși parteneriatul a adus șansa semnării Acordurilor de Asociere, care pe Ucraina au costat-o pierderea Crimeei și a controlului asupra Donbasului, regiunea industrializată și pro-rusă din est. Dar Ucraina a avansat în unele reforme economice și instituționale și avut recent alegeri prezidențiale democratice. Alegerea actorului Volodymyr Zelenski, dincolo de toate controversele asupra persoanei, reprezintă un semna clar că societatea respinge modelul corrupt și oligarhizat, cu specific rusesc.
În cazul Moldovei, Federația Rusă a impus drept represalii embargouri la importurile de vin, fructe și carne, lovind inițial din greu economia micii republici. Cu timpul, însă , economia moldovenească a reușit să se adapteze și astfel, comerțul cu UE a crescut de la 53% din volumul total în 2014 la 69% în anul 2018, conform statisticilor oficiale de la Chișinău. UE a devenit principalul partener economic al republicii, Rusia contează tot mai puțin.
Politic vorbind, Republica Moldova mai degrabă s-a îndepărtat de idealul european, din cauza scandalurilor de corupție culminând cu furtul unui milliard e dolari din bănci, cu anularea alegerilor municipal de la Chișinău câștigate de candidatul opoziției sau cu consolidarea unui regim cu trăsături oligarhice tot mai clare, dominat de Vladimir Plahotniuc.
Între timp, nici idea europeană nu se simte prea bine printre dealurile și văile moldovenești. Un sondaj dat publicității la Chișinău, la începutul acestei săptămâni, arată că în cazul unui eventual privind orientarea țării ( ”vectorul geopolitic”, potrivit limbajului analiștilor moldoveni) aproape 40% ar vota pentru aderarea la Uniunea Euro-Asiatică, dominată de Rusia, în timp ce pentru UE s-ar pronunța 37,5%. Doar 22 ar susține aderarea la l NATO, în timp ce aproape 55% ar vota contra.
Așteptări de ambele părți
Cu ocazia aniversării a 10 ani, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut gestul necesar de curotazie invitându-i luni, la Bruxelles, pe reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic. Desigur, s-au spus multe cuvinte despre intensificarea cooperării și despre angajamentul politic comun.
Dar Moldova, Ucraina și Georgia așteptau în declarația finală o afirmație clară legată perspective extinderii. În timp ce Armenia și Azerbaidaj ar fi vrut să citească referiri al garantarea integrității lor teritoriale – cele două țări aflându-se în conflict din cauza enclave Nagorno-Karabakh. Belarusul nu aștepta nimic, altceva decât să fie lăsat în pare, din moment ce se află în parteneriatul Estic mai mult cu numele.
Președintele român Klaus Iohannis, aflat la Btuxelles ca lider al țării ce deține președinția Consiliului Uniunii, a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului UE în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat , pentru o Europă mai puternică.
Inițiativa s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți. Însă și Uniunea are mari așteptări din partea partenerilor privind respectarea angajamentelor în materie de valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.