Recent, Darius Vâlcov a susținut un soi de monolog televizat. De altfel, foarte interesant. Dat fiind că aparițiile sale în spațiul public sunt foarte rare și pentru că este unul dintre strategii pe probleme economice al celui mai important partid de guvernământ, merită urmărit cu toată atenția. Pe surse, despre Vâlcov am aflat că are o imensă putere de muncă și că este în stare să lucreze aproape non-stop, de dimineața până noaptea. Adevărul este că, pentru un fost primar, Darius Vâlcov este un om plin de idei economice, dacă a putut să gândească trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat sau celebrul impozit pe gospodărie care a fost întors anul trecut pe toate fețele, sfârșind prin a nu mai fi aplicat.

Câteva lucruri ies în evidență la cea mai recentă apariție publică a domnului Vâlcov. În primul rând, felul în care omul jonglează cu cifrele. Pare că știe toți indicatorii economiei românești, dar evident îi alege doar pe cei favorabili guvernării (ce frumos sună „economia a crescut cu 24%” sau „deficitul bugetului de pensii a scăzut anul acesta”).

Frapant este că întreaga atitudine a lui Darius Vâlcov din emisiunea TV a fost aceea a unui prim-ministru. O vervă de neoprit, o înșiruire fără sfârșit a cifrelor și a realizărilor guvernului în materie de economie, o aroganță nedisimulată care dă bine pentru că inspiră o nesfârșită încredere în sine.

La urma urmei, Vâlcov are tot dreptul să aibă această atitudine. Faceți doar un simplu exercițiu de imaginație. Puneți-l față în față pe Darius Vâlcov, de la emisiunea de televiziune, cu doamna Viorica Dăncilă, prim-ministrul guvernului României. Ce rezultă? Un Vâlcov plin de vervă, nonșalant, cunoscător al temelor economice, cu un discurs asumat de prim-ministru și o Viorica Dăncilă, totdeauna cu o coafură și un sacou impecabile, dar veșnic citind de pe o foaie sau de pe ecranul unui computer, veșnic împotmolindu-se, stâlcind atât limba română, cât și toate limbile străine și, peste toate, citind de parcă nu ar înțelege aproape nimic din ce transmite. Comparați cele două persoane, consilierul vs premierul, și vom înțelege cine pe cine conduce în Executiv.

Ceea ce frapează la domnul Vâlcov este „naționalismul sănătos”. În emisiunea televizată, domnia sa a reamintit episodul din anul 2015, atunci când era ministrul Finanțelor, și i-a trimis „la plimbare” pe cei de la Fondul Monetar Internațional, rupând acordul cu instituția financiară internațională.

Dar povestea lui Vâlcov continuă: i-a convins pe toți miniștrii să oprească acordul cu FMI. Ba chiar Vâlcov afirmă că, dacă ar fi continuat acordul cu FMI, miniștrii acelui guvern ar fi putut fi judecați pentru trădare. Să fim serioși! Avea ceva în plus acordul cu FMI din anul 2015 față de înțelegerile anterioare? Nu. În acel an, problema pe care o ridica FMI era cea a legii insolvenței personale, în contextul tensiunilor legate de creditele în franci elvețieni. În plus, guvernul de atunci pregătea un Cod fiscal extrem de generos, gândit tot de Darius Vâlcov, care a pus piatra de temelie pentru scăderile de taxe și impozite care au urmat.

În esență însă, acordul cu FMI nu includea nimic mai special decât în alte ocazii. Dar naționalismul de paradă al lui Darius Vâlcov a identificat dușmanul țării, cel care îi îmbia pe miniștri să devină trădători de țară, și anume FMI. Unii reprezentanți ai puterii vorbesc despre nocivitatea intervențiilor și obiecțiilor Uniunii Europene la adresa României. Alții, despre faptul că NATO a finanțat statul paralel. Iată cum s-au definit foarte ușor dușmanii externi.

Însă ceea ce îngrijorează cu adevărat la mesajele domnului Vâlcov sunt promisiunile. Consilierul premierului vorbește despre proiecte de investiții cu totul extraordinare, precum canalul București-Dunăre sau autostrăzi care vor împânzi țara. Toate urmând a fi construite în parteneriat public-privat. Darius Vâlcov este un om prea inteligent pentru a crede ceea ce spune în materie de investiții. Și, în plus, și el, ca noi toți, a trăit în România.

La o adică, se poate ignora situația juridică a domnului Vâlcov. Dar nu poți să nu te întrebi: De ce prezintă domnul Vâlcov toate „aburelile” acestea? Nu avem decât un dublu răspuns: ori omul a ajuns complet rupt de realitate, ori este trimis să dea un mesaj care spune simplu: „Totul va fi bine, rămâneți la locurile voastre, tovarăși!”