Doar 9% dintre subiecții unui sondaj au precizat că măsurile economice adoptate de guvern îi ajută în mare măsură. O treime din respondenți se plânge, însă, că respectivele măsuri nu îi ajută de loc, de vină fiind și punerea lor în aplicare cu o lentoare distructivă.  

Un recent sondaj de opinie cu privire la eficiența măsurilor luate de guvern și necesitatea introducerii de noi măsuri pentru IMM-uri, realizat de CNIPMMR în perioada 22.03-24.03 arată (răspunsuri multiple) că deciziile autorităților în lupta cu Covid-19 (restricționarea deplasărilor și a contactelor sociale) au afectat veniturile a 64,3% dintre antreprenori în sensul reducerii lor. Celelalte efecte negative pe care antreprenorii le-au resimțit în aceste zile de când a fost instaurată starea de urgență, relevate de același sondaj, au fost: reducerea activității (50%), suspendarea activității (39,1%), diminuarea producției (16,4%), diminuarea numărului salariaților (11,7%). Sondajul a fost realizat pe un număr de un număr de 6120 antreprenori (62,9% microîntreprinderi, 20,2% întreprinderi mici, 11,1% întreprinderi mijlocii și 5,8% alte forme de organizare).

La întrebarea: „În ce măsură vă ajută măsurile economice și sociale adoptate de guvern?”, 34,4% dintre ei au precizat că nu îi ajută deloc măsurile, 30,5% au precizat că îi ajută în mică măsură, în timp ce 26,2% nu pot cuantifica impactul acestora în cadrul societății lor.

Doar 9% dintre respondenți au precizat că măsurile economice adoptate de guvern îi ajută în mare măsură.

Două săptămâni cât un „veac”

Spre exemplu, ieri un prieten care deține un IMM mi se plângea că a fost la bancă să obțină o linie de credit pentru capital de lucru, în noile condiții stabilite prin măsurile adoptate de guvern pentru sprijinirea companiilor afectate de răspândirea virusului Covid-19. Concluzia prietenului meu era că totul se derulează cu o viteză de melc, în raport cu valul de evenimente din viața reală. „Nimic nu se mișcă. Nimeni nu știe deocamdată cum se vor acorda împrumuturile. Răspunsul standard este că sunt așteptate normele de aplicare și că ar trebui să mă reîntorc în două-trei săptămâni, când poate vor exista măsurile concrete”, îmi împărtășea prietenul meu experiența avută.

Mai mult, într-un comunicat de presă, senatorul PSD Ștefan Radu Oprea atrăgea atenția că măsurile guvernului privind salvarea IMM-urilor sunt total ineficiente și că, mai mult, site-urile unde ar trebui să se facă aplicațiile pentru obținerea creditelor nu funcționează. Astfel, susține fostul ministru al mediului de afaceri, pentru măsurile adoptate săptămâna trecută privind creditele subvenționate (celebra deja OUG 29/2020) se califică doar 12.000 de IMM-uri din cele 525.000 de companii care activează în România. „Afectate sunt și firmele debutanților care au accesat programele Start Up Nation, care, neavând un an vechime sau neintrând încă pe profit, nu pot accesa aceste credite. Pentru acești antreprenori nu s-a luat nici o măsură, deși ar fi atât de ușor, spre exemplu, să prelungească perioada de implementare a programelor cu o flexibilizare a condițiilor inițiale”, consideră fostul ministru.

În plus, arată Ștefan Radu Oprea, deși pentru obținerea certificatului pentru obținerea certificatului de urgență mai sunt 5 zile, pe site-ul ministerului economiei nu există nici un buton care să te conducă spre procedura de obținere a acestuia, iar site-ul unde ar trebui încărcată documentația,  www.prevenire.gov.ro, nu funcționează. „În OUG 29/2020 se vorbește de maximum 5 zile pentru obținerea CSU și maximum 20 dacă sunt contestații. Comisiile de analiză vor face asta. Am mari îndoieli că va fi posibil, dacă astăzi nici să te înregistrezi nu poți”.

Măsuri pentru IMM-uri

Ordonanța nr. 29/2020 reglementează și o serie de măsuri menite să atenueze impactul efectelor pandemiei și pe palierul raporturilor contractuale, după cum arată un studiu al companiei de consultanță Deloitte. Sunt vizate, în principal, IMM-urile. Astfel, IMM-urile care și-au întrerupt activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autorități și dețin certificatul de situație de urgență, beneficiază de amânarea la plată pentru serviciile de utilități –- electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și de internet, precum și pentru plata chiriei aferente sediului social și sediilor secundare. Pentru alte contracte decât cele menționate mai sus, aflate în derulare, IMM-urile pot invoca forța majoră numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractelor, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență.

Pe durata stării de urgență IMM-urile nu datorează penalități pentru întârzieri în executarea obligațiilor decurgând din contractele încheiate cu autoritățile publice.

Totodată, se instituie prezumția relativă de caz de forță majoră, împrejurarea absolut imprevizibilă, invincibilă și impredictibilă la care se referă art. 1351 alin. (2) din Codul Civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei, care a afectat activitatea IMM, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă. Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu vor fi impredictibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.

De ce doar pentru 75% din personal?

Pe de altă parte, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că „măsurile adoptate prin OUG nr. 30 din 2020 pentru sprijinirea economiei sunt insuficiente și parțial neclare în privința anumitor aspecte privind implementarea acestora, în special cele care vizează șomajul tehnic”, după cum arată un comunicat al organizației.

CDR consideră că pentru asigurarea unui echilibru economic este extrem de important ca măsuri precum suportul în caz de șomaj tehnic să fie aplicate în mod unitar, nediscriminatoriu și să vizeze toate categoriile de angajați și companii impactate, nu doar o parte dintre acestea, mai ales că situația economică se deteriorează de la o zi la alta. Măsura nu reușește să adreseze nici problemele companiilor mici, care sunt pe punctul de a fi închise, arată comunicatul, consideră reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României. Măsurile ar trebui să aibă și un caracter preventiv pentru a evita efecte negative și în viitor, nu doar în prezent. Trebuie să existe un sprijin acordat în mod nediscriminatoriu și balansat, pentru a evita efectele negative asupra economiei pe termen scurt, mediu și lung. „În acest sens considerăm necesar să se elimine limita maximă de 75% pentru numărul persoanelor ce pot fi trimise în șomaj tehnic, lăsând la decizia fiecărui agent economic să-și dimensioneze personalul activ versus cel în șomaj tehnic în funcție de nevoile rezultate din activitatea economică efectivă. (…) Considerăm că este necesară evitarea pericolului ca prin actele legislative subsecvente să se aducă elemente suplimentare care să facă diferențiere între tipuri de companii și care să limiteze nejustificat accesul la instrumentele puse la dispoziție prin OUG 29 și OUG 30”.

Multe neclarități, puține lămuriri

CDR mai consideră că în forma actuală a OUG este foarte important să fie clarificate de urgență mai multe aspecte. Astfel, nu este clar mecanismul prin care indemnizația de șomaj tehnic ajunge la salariat: este nevoie de soluții urgente pentru plata indemnizațiilor, astfel încât angajații să primească aceste sume într-un orizont de timp rezonabil. Modalitatea de plată trebuie să fie simplă, să asigure rapiditate și continuitate. Așa cum este în acest moment stipulat în OUG există riscul ca plata pentru munca prestată în luna martie să poată fi făcută către angajat cel mai devreme în luna mai.

Condiția de a fi în incapacitate de plată a salariilor tuturor salariaților nu este clar cum va fi evaluată aceasta în funcție de specificul fiecărui sector. De exemplu, dacă aceasta se raportează doar la salariații afectați de măsura șomajului sau la toți salariații societății. Nu este justificat să nu beneficieze de suport și acei angajatori care pot plăti o parte dintre salariați, a căror activitate nu a fost încă afectată.

Ar trebui să se clarifice modul în care se aplică plafonarea indemnizației de șomaj tehnic. OUG prevede reducerea cuantumului indemnizației de șomaj de 75% din salariul de bază, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu. Trebuie clarificat expres dacă această plafonare se referă doar la cuantumul indemnizației care este suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul putând plăti din fonduri proprii diferența de indemnizație până la valoarea maximă prevăzută de Codul Muncii sau negociată cu partenerii sociali, după caz.

Nu este foarte clar nici ceea ce se înțelege prin diminuarea încasărilor: ce încasări sunt vizate și dacă sunt vizate doar încasările din activitatea redusă (ex. situația angajatorilor cu mai multe puncte de lucru sau mai multe activități).

Ar trebui să fie mai bine definită și ipoteza referitoare la incapacitatea de a plăti salariile legată de reducerea activității. Este necesar să se clarifice dacă rambursarea indemnizației se aplică și în ipoteza întreruperii temporare a activității (reducerea nu este întotdeauna o opțiune).

„Menționăm că toate aceste nelămuriri legate de eligibilitatea companiilor trebuie clarificate urgent, existând riscul, chiar și pentru companiile de bună credință, să fie în situația de a nu completa corect declarațiile pe proprie răspundere din cauza lipsei de claritate a reglementărilor”, atrag atenția reprezentanții CDR, care semnalează nevoia adoptării în continuare și a altor măsuri suplimentare față de cele anunțate până în prezent, precum: soluții de flexibilizare a muncii, suport pentru șomaj tehnic pentru toți angajații și companiile impactate, simplificare, digitalizare și eliminarea birocratizării. Toate aceste propuneri sunt menite să asigure atât protecția salariaților și a clienților noștri, dar și perenitatea locurilor de muncă, asigurarea continuității unor activități economice și limitarea impactului negativ al acestei situații asupra competitivității economice a României pe termen lung. ■

Credite garantate de stat

Potrivit OUG 29/2020 (care aduce modificări Ordonanței de urgență nr. 110/2017 privind programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA) ce are drept scop sprijinirea IMM-urilor pe perioada în care se manifestă efectele Covid-19, IMM-urile pot primi credite garantate de stat în procent de maximum 80% din valoarea finanțărilor acordate (fără dobânzi, comisioane și speze bancare), în valoarea maximă cumulată a finanțărilor de 10 milioane de lei. Totuși, valoarea maximă a finanțării nu poate depăși media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali. Prin excepție, Statul va garanta în procent de maximum 90% creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru (fără dobânzi, comisioane și speze bancare) pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu condiția ca valoare maximă a finanțărilor să fie de 500.000 lei pentru microîntreprinderi și de un milion de lei pentru întreprinderile mici.

În toate situațiile dobânda va fi subvenționată integral de stat. Perioada de subvenționare este de la momentul acordării creditului și poate dura până la data de 31 martie 2021. Subvenția poate fi prelungită cu încă doi ani dacă se va estima o creștere economică mai mică decât cea din 2020. .Durata maximă a finanțărilor este de 10 ani pentru creditele de investiții și de 3 ani pentru creditele/liniile de credit pentru capital de lucru (acestea din urmă putând fi prelungite cu încă 3 ani în anumite condiții). De asemenea, comisionul de administrare datorat față de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este subvenționat de către Stat. ■

Măsuri legislative adoptate pentru sprijinirea companiilor afectate de răspândirea virusului Covid-19

1. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind măsurile economice și fiscal bugetare în contextul Covid-19;
2. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2;
3. Hotărârea Guvernului nr. 217 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ. ■

Sursa: deloitte.ro

Măsurile considerate de antreprenori ca necesare pentru salvarea economiei (răspunsuri multiple)

1. Suspendarea plății contribuțiilor sociale pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (70,70%);
2. Suspendarea ratelor și dobânzilor bancare și/sau societăți de leasing pe o perioadă de 6 luni pentru firmele și angajații afectați de criza Covid-19 (64,90%);
3. Suspendarea plații impozitului pe cifra de afaceri pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (54%);
4. Suspendarea plații TVA-ului datorat, pe perioada stării de urgență și până la 3 luni de la data încetării acesteia (52,10%);
5. Transformarea șomajului tehnic într-o măsură ACTIVĂ de ocupare, MUNCA FLEXIBILĂ, care să presupună că deși statul susține 75% din salariu, angajatul merge la lucru în mod flexibil pentru a menține activitatea economică a companiei și societății (50,30%);
6. Statul trebuie să facă investiții majore (minim 100 miliarde lei) în economie (47,.60%);
7. Subvenționarea utilităților pentru angajații aflați în șomaj tehnic și familiile lor (44,40%);
8. Extinderea perioadei de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene dincolo de perioada maximă prevăzută inițial (40,50%);
9. Altele (5%). ■

Sursa: CNIPMMR