USR-PLUS dă testul maturității

31
8 minute de lectură

Nici la putere, nici în opoziție, nici separați, dar nici chiar de tot împreună, USR și PLUS își caută culoarul spre alegerile locale și parlamentare din acest an. Pentru ei sunt două scrutine capitale

Foto: Bogdan Cristel

Cele două partide nu au participat până acum la alegerile locale (la București am avut candidatura Uniunii Salvați Bucureștiul), iar USR încearcă să confirme surpriza de la alegerile din 2016, când a intrat pentru prima oară în Parlament și nu oricum, ci din poziția de al treilea partid din legislativ.

„USR și PLUS au decis, astăzi, pașii spre fuziune. Comitetul Politic al USR și Consiliul Național PLUS au mandatat birourile naționale să demareze pregătirea procesului și a condițiilor de fuziune, care vor fi aprobate în congresele reunite ale celor două partide.”

Așa sună un comunicat sec elaborat la capătul unei ședințe după care Dacian Cioloș și Dan Barna erau așteptați la o conferință de presă comună. Conferința nu a  mai avut loc și, deocamdată, între USR și PLUS… rămâne cum am stabilit. Teoretic va fi fuziune, dar după alegeri. Adevărul e că ar fi fost cam greu ca ambele partide să reușească să cadă la înțelegere în plină luptă electorală. Mai ales că vorbim de două partide de dreapta, iar dreapta în România are renumele unor orgolii cât casa și al unor ambiții dărâmătoare, uneori.

Un nume, ce-i?

Partid parlamentar cu greutate, USR ține ca noua formațiune rezultată din fuziunea cu PLUS  să îi poarte numele sau, în orice caz, numele acesteia să se construiască, evident, în jurul acestui brand.

Mai mult decât orice atârnă însă lista candidaților la alegerile parlamentare și locale. Fiecare dintre cele două părți vine cu pretenții maximale. USR vrea un raport de 3 la 1, dar PLUS solicită paritate. USR a prevăzut și situațiile în care negocierile intră în impas:
„Comitetul Politic al USR decide ca, prealabil discuțiilor despre pregătirea fuziunii, este necesară operaționalizarea completă a protocolului alianței în  baza sondajelor de opinie, drept instrument principal al stabilirii listelor comune de consilieri și parlamentari, acolo unde negocierile nu dau rezultat”. Nu tocmai așa vede partidul lui Dacian Cioloș lucrurile, deci aici mai au de discutat. Nu prea mult, însă, căci după toate probabilitățile, alegerile parlamentare vor veni mai repede, în vară.

Politicieni versus tehnocrați

USR vine cu statutul consolidat de partid parlamentar, cu câțiva oameni deja cunoscuți, cu o experiență în materie de luptă politică în legislativ; PLUS vine cu Dacian Cioloș și câțiva membri mai puțin cunoscuți ai fostului său cabinet, cu poziții importante la Bruxelles. Ce va ieși, greu de anticipat. Dacian Cioloș a demonstrat de-a lungul vremii că nu se aruncă la decizii majore, ba chiar că ezită. A  făcut pasul spre politica asumată după ce mult timp a cochetat cu o poziție ambiguă, de om care are responsabilități de politician, dar care nu vrea totuși să aibă pe costum vreun strop din noroiul pe care îl presupune oriunde în lume politica. Dan Barna și-a văzut visul cu ochii, acela de a candida la președinție, un vis care însă l-a expus și costat poate mai mult decât i-a adus notorietate.

Testul Capitalei

Fără doar și poate, una dintre cele mai spinoase probleme ale Alianței USR-PLUS, un test major pentru trăinicia eventual noului partid, o reprezintă alegerile de la Primăria Generală a Bucureștiului, dar chiar și cele de sector. Cu bătaie și implicații mult mai mari va fi, desigur, înțelegerea la care se va cădea sau nu cu PNL în privința candidatului la Primăria Generală, cu atât mai mult, cu cât vom avea alegeri locale într-un singur tur. Revenind însă la candidatul comun al Alianței, independentul Nicușor Dan sau Dan Voiculescu va avea o responsabilitate imensă, căci e greu de crezut că liberalii, dacă vor avea candidat, vor reuși să îi dea emoții Gabrielei Firea. Testul „București” va fi unul al maturității și un semn al felului în care orgoliile vor fi sau nu domolite într-o formațiune cu personalități poate nu neapărat cu multă notorietate, dar cu multe convingeri ferme.

Referendum și liberalism etic

Foto: Bogdan Cristel

Până la fuziune, partidele îşi aranjează ploile. După ce a supravieţuit căderii de la prezidenţiale, apoi frământărilor interne, USR se poziţionează democratic, prin referendum, din punct de vedere doctrinar. Peste 90 la sută dintre membrii care au participat la referendumul intern din USR au răspuns că partidul trebuie să se situeze la centru-dreapta pe scena politică. O confirmare a ceea ce s-a întâmplat și până acum , spune Dan Barna. Pe de altă parte, Dacian Cioloș declara în mai anul trecut pentru Radio Europa Liberă România: „Noi, la PLUS, promovăm un liberalism etic, care deschide o dimensiune importantă pentru partea socială, care respectă inițiativa privată și drepturile, și libertățile individuale. Noi în felul acesta vedem liberalismul viitorului, nu ca pe o abordare ideologică exclusivistă, ci ca una care pune în centru individul, cu capacitatea acestuia de a-și exprima libertatea si de a-și pune în valoare creativitatea”. Președinte al grupului Renew Europe, Dacian Cioloș a avut de gestionat și o ieșire cel puțin originală a unei colaboratoare de nădejde, Oana Bogdan, care năzuia public la dispariția proprietății, ca oamenii să nu mai trăiască în cupluri, ci în grupuri, dar până la urmă, aceasta a demisionat din conducerea PLUS.

Merită însă de remarcat mișcările USR din ultima vreme. În mod cu totul și cu totul surprinzător, la ultimele consultări cu președintele pe tema desemnării noului premier de după moțiunea de cenzură, Dan Barna s-a oferit ca partidul său să intre la guvernare. O atitudinea cu totul și cu totul diferită față de cea de acum trei luni, când același Dan Barna declara că nici nu se pune problema intrării la guvernare, expunându-se la numeroase critici care le-au reproșat celor de la USR că nu doresc să se implice. Or, azi mai mult încă decât atunci, este clar că nici propunerea USR ca Dacian Cioloș să fie premier, nici participarea la guvernare ca garant al trecerii la alegerea primarilor din două tururi nu sunt altceva decât un gest de bravadă. De altfel, președintele Iohannis și Ludovic Orban le-au desființat fără drept de apel. În așteptarea alegerilor anticipate, celor de la USR-PLUS nu le mai rămâne decât să își armonizeze asperitățile și să facă o opoziție contondentă, dar decentă, la PNL. Ba chiar să strecoare cu fiecare ocazie prielnică ideea unui blat PSD-PNL și să fluture fantoma USL… Sau, cum spunea recent Dan Barna: „România se va întreba în continuare dacă nu cumva ieri am asistat la un nou blat între PSD și PNL. Dacă nu s-a ajuns la o înțelegere. Dacă nu cumva astăzi, în România, rulează episodul doi, USL 2!”. Le va ieși celor de la USR-PLUS fuziunea? Cel mai probabil, da, deși nu le va fi ușor. Dar dacă politica românească a văzut contopirea PDL cu PNL, de ce n-ar vedea și pe cea a PLUS cu USR? ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele