Va domina România piața europeană la porumb și floarea-soarelui și în 2019?

Romania țară agricolă, agricultura loterie

244

O întrebare la care răspunsul este greu de dat. Agricultura este o loterie, iar condițiile climatice sunt hotărâtoare. Și cum clima a devenit tot mai imprevizibilă, și rezultatele din agricultură sunt mai greu de estimat. Cu toate acestea, având în vedere condițiile climatice din toamna anului 2018, când trebuiau pregătite culturile pentru 2019 (terenurile eliberate, arat, însămânțat etc.), se poate spune cu siguranță că, cel puțin la grâu și la rapiță, producțiile vor fi mai mici. România nu este însă singura țară care ar putea obține producții agricole mai mici, dacă luăm în calcul faptul că fenomenele meteo extreme au măturat toată Europa și nu numai.

Producțiile-record obținute de România în anul 2018 au uimit și Europa. Cotidianul francez Le Monde scria, spre sfârșitul lunii octombrie 2018, că România ar urma să recolteze în acest an între 14,5 şi 15 milioane de tone de porumb, comparativ cu doar 11,8 milioane de tone cât va recolta Franţa, ceea ce înseamnă că România va prelua coroana de cel mai mare producător european de porumb, potrivit unei estimări a Asociaţiei generale a producătorilor de porumb (AGPM). România a realizat în 2018 peste 30 de milioane de tone de cereale, faţă de 27 de milioane de tone în 2017, producţiile de porumb şi floarea-soarelui ocupând primul loc în Uniunea Europeană. La floarea-soarelui s-au realizat peste 3,35 milioane de tone, fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb s-au depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE, potrivit ministrului agriculturii, Petre Daea. Datele publicate pe 16 noiembrie 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), au arătat că România era a opta putere agricolă a Uniunii Europene în anul 2017.

Schimbările climatice fac ravagii

Cum vor arăta producțiile din 2019? Cultura de rapiță va fi cea mai afectată de seceta din toamna lui 2018. Cel puțin 75% din producție ar putea fi compromisă, după ce în toamnă lucrările au fost făcute cu mare dificultate. Din cauza pământului prea uscat, s-a arat greu și superficial și, drept urmare, au crescut costurile cu motorina cu peste 35%. La această cultură nu doar România ar putea avea de suferit, ci întreaga piață europeană, seceta înregistrându-se în mai toate țările blocului comunitar. Cum România joacă un rol important pe piața oleaginoaselor, și exportul de circa 1 milion de tone de semințe de rapiță, anual, cu o valoare de aproape 500 de milioane de euro, va fi afectat. Din cauza secetei, sunt afectați și fermierii care primesc bani de la UE pe înverzire, cu condiția să facă dovada că la data de 15 octombrie culturile sunt încolțite, ceea ce în această toamnă a fost imposibil, fapt ce ar putea conduce la pierderea de către aceștia a sumei de 53 de euro pe hectar pe care aveau dreptul să o primească. Nu în ultimul rând, asociațiile profesionale din domeniu au avertizat că efectele secetei din toamna anului 2018 se vor resimți și în PIB-ul de anul viitor și, desigur, în balanța comercială.

Foto: Agrointel.ro

Așadar, doar acordarea la timp a subvențiilor cu care se tot laudă oficialii, deși primirea unui drept la timp nu ar trebui să fie motiv de laudă, nu este suficientă, când vine vorba de agricultură. Schimbările climatice care fac ravagii în lume, în ultimii ani, prind România nepregătită și fără o strategie coerentă în privința asigurării necesarului de hrană pentru populație. Atunci când nu plouă, se resimt efectele lipsei unui sistem de irigații performant, iar când plouă prea mult, ne amintim că defrișăm pădurile fără discernământ și nu avem sisteme de desecare. Unde și cum își dorește România, ca țară, ajungă din punct de vedere agricol?

Proiecte mici, rezultate pe măsură

Continuarea unor proiecte mici, pe anumite nișe, cum este Programul „Tomata” sau stimularea creșterii unor rase autohtone de porci cum sunt Bazna și Mangalița, este necesară, dar nu suficientă pentru potențialul agricol de care dispune România. În urma programului de subvenționare a producției de tomate, importurile nu au scăzut astfel încât să producă vreun efect în piață, iar o parte din banii pentru Bazna și Mangalița au fost redirecționați către combaterea pestei porcine africane. Înființarea Camerei de Comerț Agroalimentar „Unirea” a pornit din start cu stângul, proiectul fiind contestat de toți cei care într-un fel sau altul ar putea fi implicați în punerea acestuia în practică. Anunțat direct de către premier, fără a fi discutat cu nimeni în prealabil, nu se știe exact cum va funcționa noua structură și cum va fi finanțată.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele