Va fi sau nu va fi? Spectrul recesiunii provoacă o serie de controverse

0
48
Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, sustine o alocutiune in cadrul evenimentului "2018 Investor Days" privind perspectiva asupra potentialului de dezvoltare al pietei de capital si oportunitatile de investitii din Romania, organizat de Fondul Proprietatea.

Există deja specialiști care nu se feresc să prognozeze că România va intra în recesiune. În funcție de anumite condiții din economia europeană sau globală și în funcție de politicile economice autohtone. Există o serie de argumente pro recesiune, strict tehnice, aduse în discuție de specialiști. Este vorba despre schimbarea ciclurilor economice.

Iată o analiză a Băncii Transilvania care arată cele mai recente evoluții ale economiei locale și ale celei mondiale. Titlurile de stat românești au avut, în tot acest an, o creștere a ratei de dobândă și o creștere a prețului de cumpărare. Ceea ce indică o deteriorare a încrederii piețelor în economia românească.

Pentru economia mondială, OECD prognozează o încetinire a creșterii de la 3,7%, anul acesta, la 3,5%, anul viitor și în 2020.

În SUA, după o bună perioadă de creștere, indicatorii economici înregistrează o deteriorare care ar putea anunța ceea ce economiștii numesc faza de maturitate a ciclului economic de creștere și arată perspective de decelerare pe termen scurt. Astfel, încrederea consumatorilor s-a deteriorat în luna noiembrie, încrederea constructorilor de locuințe a scăzut la minimumul din anul 2016, iar comenzile de bunuri de capital au stagnat. Tot în SUA, industria prelucrătoare și cea de servicii au decelerat în luna noiembrie. De altfel, OECD previzionează o încetinire a creșterii economiei americane.

În zona euro, situația este asemănătoare celei din economia americană. Încrederea consumatorilor scade, industria prelucrătoare și serviciile își încetinesc creșterea, iar prognozele de creștere economică se diminuează până la 1,8%, anul viitor, și 1,6%, în anul 2020.

În România, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank, a afirmat că nu este exclusă o recesiune tehnică. Mai tranșant a fost în ceea ce privește economia globală, despre care Dumitru spune că probabilitatea de a apărea o recesiune ciclică este foarte mare. Ionuț Dumitru nu este singurul economist care vorbește despre probabilitatea ca economia românească să intre în recesiune.

Analiștii români trag semnale de alarmă

Florian Libocor, economist-șef al BRD, anticipează o recesiune a economiei românești și avansează chiar și un termen, respectiv anul 2020. La fel prognozează și Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est al băncii Unicredit. Bucșa spune că există un risc foarte mare ca România să intre în recesiune tehnică, ceea ce înseamnă două trimestre consecutive de scădere economică, anul viitor sau în anul 2020. El leagă evoluția economiei românești de cea a economiei europene. Respectiv, dacă economia europeană va crește cu 1%, România va evita recesiunea, iar în cazul în care creșterea europeană va fi de sub 1%, România riscă să intre în recesiune. Reamintim, prognoza OECD arată pentru zona euro o creștere de 1,8%. Cum arată România în fața acestor pericole? Are bani dacă se împrumută, tot mai scump și tot mai mult, și tremură ori de câte ori apare chiar și cea mai îndepărtată posibilitate ca un investitor străin să părăsească România. 

Recent, Ionuț Dumitru a fost audiat de Comisia economică a Senatului, iar în acest context, senatorul ALDE Daniel Zamfir a afirmat că declarațiile lui Ionuț Dumitru sunt în măsură să influențeze piața și costurile de creditare ale statului. O astfel de acuzație era până acum de neimaginat. Este adevărat că Ionuț Dumitru și, uneori, și alți reprezentanți ai băncilor comerciale au făcut prognoze sau afirmații care nu sunt pe placul puterii politice. Executivul nu vrea să audă decât lucrurile și mișcările pozitive din economie. Orice intervenție care avertizează asupra pericolelor care planează asupra economiei a ajuns să îi deranjeze pe reprezentanții puterii politice.

De asemenea, ING Bank avertizează, într-un raport, că „România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri”. O situație confirmată de ultima rectificare bugetară, decisă recent de Executiv, care aduce o suplimentare a cheltuielilor de personal, în condițiile în care investițiile rămân la stadiul de declarații politice. 

Guvernatorul BNR amintește de zona euro

În tot acest context tensionat, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pledează pentru prudență. Acesta a amintit, recent, despre nevoia ca România să aibă o creștere economică sustenabilă.

Mugur Isărescu vorbește despre aderarea la zona euro: „Ar fi de dorit să tratăm convergența reală nu ca pe o cursă în care cel mai rapid ritm este și cel mai potrivit, ci ca pe un proces complex ce îi oferă concurentului care își dozează mai bine efortul (un maratonist mai degrabă, decât un sprinter) posibilitatea de a beneficia de majoritatea beneficiilor potențiale, evitând, în același timp, asumarea unor riscuri excesive”. Guvernatorul BNR spune tranșant: „Mai rău decât a avansa încet pe drumul convergenței este a bate pasul pe loc sau a rătăci drumul”. Din păcate, ca și în cazul marilor proiecte de investiții, prezente doar în declarațiile publice, și traseul României către zona euro este marcat doar sporadic și doar declarativ. Nu există încă un proiect asumat serios, în acest sens.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, declară că banca centrală nu vede, în acest moment, semnele unei recesiuni. Ce ar fi putut să spună? În mod clar, banca centrală nu va anunța o recesiune, ci o va constata. În același timp, profesorul de economie Daniel Dăianu, care este și membru în Consiliul de administrație al BNR, nu exclude ca economia globală să intre în recesiune. O recesiune care ar atinge și România. 

Comisia Europeană cere României să reducă deficitul bugetar cu 1%, anul viitor. Spectrul unei recesiuni globale ar trebui să determine autoritățile de la București să țină cont, în mod real, de recomandările Comisiei, însă acest lucru complică și mai mult proiectul de buget al anului 2019. Un an electoral, cu alegeri europarlamentare și prezidențiale și cu mesaje populiste exacerbate din dorința asigurării puterii. Iar cei mai puțin conștienți de pericolul care planează asupra României, cu consecințe pentru anii viitori, ignoră cu nonșalanță toate avertizările care, dacă ar fi luate în serios de oficialii români, ar pune frâne singurului instrument pe care îl folosesc pentru conservarea puterii: risipa de bani. 

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele