18.30 Senatul a respins luni solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Senatului era acuzat de procurori că a primit mită, indirect, 800.000 de dolari.

Cererea DNA a fost respinsă cu 38 de voturi pentru, 71 împotrivă și o abținere.

17.25 Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, luni, că senatorii vor trebui să aibă o dublă evaluare la votul privind ridicarea imunității în cazul acestuia. El susține că senatorii vor trebui să analizeze dacă acuzația DNA este clară și corectă și dacă ancheta penală nu urmărește scopuri de natură politică, relatează Mediafax.

„Senatul a fost sesizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție cu o cerere de urmărire penală formulată la adresa mea, în calitate de fost Prim-ministru, însoțită de o selecție a materialului de cercetare penală. Prin procedura declanșării urmăririi penale de către alte autorități publice decât organele de urmărire penală, prevăzută de art. 109 din Constituție, se stabilește o garanție constituțională de ordin procedural, menită sa ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului. Această garanție impune ca autoritatea decizională, în cazul nostru Senatul, să întreprindă o dublă evaluare”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, în plenul Senatului.

El a afirmat că senatorii vor trebui să analizeze, înainte de a vota ridicarea imunității acestuia pentru a începe urmărirea penală, două aspecte:

„a) Dacă acuzația adusă în referatul DNA este clară, precisă, corectă și serioasă și dacă se bazează pe elemente de fapt și de drept incontestabile și suficient de conturate pentru a permite apărarea, cu respectarea art. 6 și 7 din Convenția europeană a drepturilor omului.
b) Dacă ancheta penală nu urmărește scopuri de natură politică, ce vizează împiedicarea exercitării, în condiții normale, a mandatului de senator”, a adăugat Tăriceanu.

17.07  Senatorii dezbat, la ora transmiterii acestei știri, cererea DNA cu privire la începerea urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE își susține cauza de la tribuna Parlamentului.

La finalul dezbaterilor, senatorii vor vota ridicarea imunității acestuia, informează Mediafax.

Robert Cazanciuc a citit raportul Comisiei juridice. Călin Popescu Tăriceanu urmează să susțină punctul de vedere în plen. Urmează apoi ca fiecare grup parlamentar să dezbată solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale în cazul președintelui Senatului.

La finalul dezbaterilor, senatorii vor vota ridicarea imunității lui Călin Popescu Tăriceanu.

Azi, la ora 16,00, Senatul va decide prin vot cererea DNA de începe a urmării penale pentru președintele Călin Popescu Tăriceanu, după ce săptămâna trecută Comisia Juridică a propus plenului Senatului ridicarea imunității acestuia.

DNA îl acuză pe președintele Senatului că ar fi primit foloase materiale de aproape 800.000 lei de la o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.

Votul din Senat, unde PSD are majoritatea, este unul imprevizibil, ținând cont de faptul că partidul lui Tăriceanu ( ALDE) a votat, săptămâna trecută, în favoarea candidatului PSD la șefia Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Fără votulurile ALDE, PSD ar fi pierdut șefia Camerei, la care a concurat și candidatul USR-PLUS și PNL, Raluca Turcan.

La schimbul acestor voturi, conducerea PSD i-ar fi dat asigurări liderului ALDE că senatorii social democrați nu vor susține și nu vor vota în plen începerea urmăririi penale. Dacă votul va fi unul negativ, dosarul DNA se va pierde, pentru o viitoare cerere de ridicare a imunității, procurorii având nevoie de probe noi.

Acest dosar nu este primul caz în care șeful Senatului a fost cercetat de către procutorii DNA. Tăriceanu a fost recent achitat definitiv de către judecătorii Curții Supreme pentru acuzația de mărturie mincinoasă.

De altfel, din cauza problemelor judiciare și a mesajelor sale constante anti-justiție, liderul ALDE și-a atras critici nu numai în plan intern, ci și din partea președintelui ALDE Europa, Guy Verhofstadt.

La ultimul miting de campanie al Alianței USR-PLUS, Vehofstadt a declarat că valorile partidului său european sunt în antiteză cu actualul Guvern PSD-ALDE.

„Europa nu este doar o monedă. Europa este în primul rând o comunitate a valorilor umane şi a principiilor precum statul de drept, lupta anticorupţie. Şi cu siguranţă că atunci când această corupţie este făcută de oameni cu funcţii înalte în stat vor crede că pot schimba legislaţia ca să scape. Această Europă a valorilor este una diferită de cea a actualului Guvern al României, diferită de Europa lui Viktor Orban. Am fost ieri (joi – n.r.) la Budapesta. Din fericire m-au lăsat să plec. Astfel sunt aici. Va fi o Europă diferită de cea a lui Kaczyński din Polonia. E o Europă care va apăra pretutindeni democraţia şi statul de drept”, declara atunci Verhofstadt.

Imediat după rezultatele alegerilor europarlamentare, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu s-a retras din ALDE Europa, deoarece voturile insuficiente ale românilor nu i-au ajutat nici măcar să obțină pragul pentru a intra în Parlamentul European.

Rezultatele finale ale alegerilor au arătat că ALDE  a obținut 4,15% (371441 voturi). În schimb, Alianța USR-PLUS a anunțat că va intra ea în familia liberalilor europeni.

În ciuda eșecului înregistrat la europarlamentare, Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre numele vehiculate des că ar putea intra în cursa prezidențială din toamnă.