Croația a preluat miercuri președinția Uniunii pentru prima oară de la aderarea sa, care a avut loc în 2013.

Calendarul diplomatic al președinției croate este foarte strâns – premierul Andrej Plenković va călători pe 7 ianuarie la Paris pentru consultații cu președintele francez Emmanuel Macron; două zile mai târziu, la Zagreb sosește președintele Consiliului European, Charles Michel, iar pe 9 ianuarie va sosi întreaga Comisie Europeană, în frunte cu noul ei șef, Ursula von der Leyen, urmând ca a doua zi să aibă loc ședința CE. Premierul Plenković va prezenta programul președinției croate pe 14 ianuarie, în fața Parlamentului European de la Strasbourg, iar pe 16 ianuarie sunt prevăzute, la Berlin, consultări cu cancelarul german Angela Merkel.

Programul președinției croate a UE punctează obiective pentru fiecare din cele 10 formate ale Consiliului UE pe care le prezidează  – unele dintre acestea sunt moștenite de la președințiile anterioare, altele sunt teme propuse de Croația. Ceea ce în jargon este numit “președinția EU” reprezintă de fapt prezidarea Consiliului UE, alături de Parlamentul European, principalul organ al Uniunii care ia decizii. /…/

O temă centrală va fi politica de coeziune, precum și conferința privind viitorul UE, susținerea extinderii bazate pe îndeplinirea criteriilor, iar Croația se va pronunța și pentru construirea viitoarelor relații strânse cu Regatul Unit, care va ieși din Uniune. De subliniat că țara care asigură președinția nu propune teme care țin de propriul (și unicul) interes, ci acționează ca “honest broker”, mediator și reprezentant al Consiliului. De aceea, Croația nu va pune pe ordinea de zi chestiuni care țin de propriul interes, cum ar fi Schengen.

În Consiliul pentru afaceri economice și financiare se va pune accent pe mărirea rezilienței și stabilității sistemului bancar. Croația consideră că actualul sistem internațional de taxe trebuie să reflecte condițiile globalizării și digitalizării.

În cadrul discuțiilor privind libera concurență, Croația va declanșa discuția privind “exodul creierelor”, iar în cadrul Consiliului pentru justiție și afaceri interne, prioritatea va fi finalizarea dialogului privind fraudele electronice și demararea activității Biroului procurorului european, continuarea consolidării sistemului de supraveghere a frontierelor și continuarea activităților de implementare și evaluare a noilor tehnologii (drone, inteligență artificială, criptare și rețele 5G). Croația va acorda o deosebită atenție pescuitului de subzistență, care reprezintă baza menținerii comunităților insulare sau din apropierea țărmurilor.

În ultima decadă, Croația a pierdut anual echivalentul unui oraș de dimensiunile localităților Pola sau Slavonski Brod, de aceea nu este de mirare faptul că premierul Plenković a declarat în cadrul unui interviu pentru Financial Times că diminuarea populației din unele state ale Uniunii, printre care și Croația, “reprezintă o problemă structurală, chiar existențială”. Se consideră că UE se va confrunta cu problema reducerii drastice a numărului de locuitori într-o anumită parte a Uniunii.

Plenković dorește ca Bruxelles-ul să analizeze care sunt țările cel mai grav afectate și care ar putea fi politicile și măsurile ce trebuie aplicate pentru creșterea ratei natalității și pentru combaterea acestui fenomen. Premierul croat a subliniat că nu doar Croația se confruntă cu această problemă, astfel că dorește să pună demografia în centrul președinției croate a Uniunii. Dar întrebarea este în ce măsură Uniunea va putea soluționa aceste probleme, ținând cont că țările dezvoltate profită de exodul forței de muncă din Est?

Conform datelor Eurostat, 18 state UE au înregistrat în 2018 o creștere a numărului de locuitori, în timp ce celelalte 10, printre care se numără și Croația, au înregistrat o scădere a numărului de locuitori.

La începutul lui 2019, o scădere a numărului de locuitori față de 2018 au înregistrat Letonia, Bulgaria, România, Letonia, Italia, Grecia, Portugalia, Ungaria și Polonia, dar și între aceste țări sunt diferențe mari. Croația, Letonia și Bulgaria, urmate de România și Letonia, sunt țările cu o scădere drastică a numărului de locuitori, în timp ce restul țărilor sunt într-o situație mai bună.

Chiar dacă Uniunea va acorda ajutoare în acest sens, fiecare țară trebuie să aibă propria politică demografică. Ar trebui să urmăm exemplul Ungariei, care a introdus o serie de măsuri importante pentru soluționarea problemelor demografice. Croația nu a luat măsuri în acest sens nici la nivel de impozitare diferențiată, așa cum au procedat alte state care facilitează la maximum familiile cu copii.

Sursa: RADOR

Traducerea: Ruxandra Lambru/rcostea