Vehiculele electrice pot fi viitorul pentru industria auto, dar acesta poate însemna sfârșitul multor locuri de muncă din acest domeniu.

Problema pentru angajați este clară. Motoarele electrice care vor alimenta acele vehicule noi au mult mai puține piese mobile decât motoarele tradiționale cu ardere internă și transmisiile lor. Construirea unui sistem de propulsie este cea mai intensă parte din montarea unei mașini, raportându-ne la nivelul de muncă ce trebuie depus. Însă construirea unei mașini electrice necesită cu aproximativ 30% mai puțină forță de muncă față de construirea unei mașini convenționale, pe benzină, de exemplu, cu componente precum transmisia, sistemul de combustibil și alte piese complexe, conform experților din industrie.

Motorul clasic pe benzină are pistoane și sisteme de injecție cu combustibil proiectate și construite atent, care diferențiază performanțele unui vehicul de altul. De asemenea, are nevoie de o transmisie complexă pentru a transfera puterea la roți cu anumite viteze.

Un motor electric nu are nevoie de nicio astfel de componentă complexă și funcționează cu o cutie de viteze fixă, unică, care transmite puterea către roți.

Motoarele și munca

Până în prezent, producătorii tradiționali au produs atât de puține vehicule electrice, încât au avut un impact destul de mic asupra locurilor de muncă. În timp ce General Motors a închis trei fabrici în acest an, reducerile de costuri au fost concepute pentru a elibera bani și a-i aloca în cercetare și dezvoltare pentru mașini noi. Pe 29 noiembrie, Daimler, care deține Mercedes Benz, a anunțat că intenționează să reducă 10.000 de locuri de muncă pentru același motiv. De asemenea, Audi și-a anunțat intenția de a elimina 7.500 de locuri de muncă, legat de vehicule electrice, plan care va fi pus în aplicare în următorii șase ani.

Departamentul Muncii din SUA estimează că au existat, anul trecut, aproximativ 150.000 de angajați din Statele Unite dedicați doar construcției de motoare, transmisii și axe, la fabricile americane. La acestea se adaugă 235.000 de lucrători la instalațiile de asamblare auto, unde motoarele și transmisiile și alte părți – de la panourile caroseriei și rezervoarelor de gaz, la scaune și volane – sunt asamblate pentru a construi vehicule.

Există, totodată, numeroase alte piese ale unei mașini convenționale care nu sunt necesare într-un vehicul electric, inclusiv un radiator și un sistem de evacuare. Acestea ar putea duce, probabil, la eliminarea și mai multor locuri de muncă.

Cum reacționează sindicatele?

Sindicatele muncitorilor auto sunt foarte conștiente de riscurile pe care le reprezintă vehiculele electrice.

IG Metall, sindicatul german care se ocupă de majoritatea angajaților auto, estimează că 75.000 de locuri de muncă germane din construcția motoarelor și transmisiilor vor fi eliminate până în 2030. Încă de acum, astfel de sindicate și asociații solicită companiilor și guvernului să ajute la gestionarea pierderilor de locuri de muncă prin pensionări și recalificare.

„Provocarea este mare, dar poate fi depășită, dacă sunt create condițiile potrivite. (…) Mai presus de toate, companiile trebuie să se asigure că angajații nu sunt loviți de această schimbare“, a declarat Jörg Hofmann, primul președinte al sindicatului.

IG Metall, alături de sindicatul United Auto Workers („Muncitorii Auto Uniți“ sau UAW), e de părere că nu prea are rost să încercăm să oprim creșterea vehiculelor electrice. „Există un consens al industriei în care vehiculele electrice își vor crește cota de piață, este doar o problemă despre cât de repede se va întâmpla acest lucru”, se regăsește într-un document al UAW. Sindicatul consideră că poate lupta împotriva oricărei mișcări de transfer al lucrărilor de construcție a mașinilor electrice către furnizori cu costuri mici și cu salarii mici. „Ceea ce este necesar este o politică industrială proactivă care creează locuri de muncă de producție de înaltă calitate, care să facă vehicule electrice și componentele lor.”

În cele mai recente contracte cu General Motors și Ford, UAW a obținut un acord pentru a împiedica producătorii de automobile să externalizeze lucrări pe mașini de conducere electrică și autonomă, dar pactele respective se derulează numai pentru următorii patru ani. Vehiculele electrice vor fi, probabil, o pondere mică din ambele producții ale companiilor în acea perioadă, astfel încât a fost relativ ușor pentru companii să fie de acord cu menținerea condițiilor actuale de muncă pe durata contractului.

Întrebarea adevărată este ce se întâmplă cu contractele viitoare, atunci când se preconizează că mașinile și utilajele electrice vor reprezenta o pondere majoră în producția constructorilor auto. Producătorii auto au un stimulent să construiască motoare cu combustie internă, sisteme de combustibil și transmisii la propriile fabrici. Calitatea acestor piese ajută la determinarea performanței unei mașini, ceea ce ajută companiile să vândă mașini și, implicit, să reziste sau să se impună pe piață. Astfel, în cazul în care ar fi nevoie de reparații, costurile de garanție ar cădea în sarcina producătorului auto.

Este foarte posibil ca aceleași presiuni să nu se aplice neapărat și pentru mașinile electrice. Motoarele electrice și bateriile mari cu litiu nu adaugă aceeași valoare la mașinile electrice precum motoarele cu ardere internă pentru mașinile convenționale. De aceea, pe măsură ce transferă producția către vehiculele electrice, va exista un stimulent mai mare pentru producătorii auto să externalizeze motoare electrice, baterii și alte piese contractanților care plătesc salarii mai mici.

Cum stă România la nivel european?

În România existau, în 2017, 185.000 de angajați în domeniul auto, din totalul de 2,6 milioane existenți la nivelul UE, clasându-ne pe locul cinci în Europa, după Germania, care conduce covârșitor cu 877.000 de locuri de muncă în industria auto, Franța cu 223.000, Polonia având 203.000, iar Marea Britanie 186.000 de lucrători, potrivit unor statistici ale Asociației Constructorilor de Automobile din Europa (ACEA). Din punctul de vedere al numărului total de muncitori la nivel european, România are o industrie auto destul de bine dezvoltată, în ciuda faptului că există doar două uzine în țara noastră. În cadrul Ford Craiova lucrează aproximativ 6.000 de angajați, iar uzina Dacia de la Mioveni întrunește 15.000 de muncitori. În schimb, ceilalți circa 164.000 de angajați lucrează pentru producători de componente din Transilvania și din județul Argeș.

În afară de Polonia, nicio țară din Europa de Est nu are la fel de mulți muncitori în domeniul auto precum România. În ciuda faptului că în Ungaria există companii precum Mercedes-Benz și Audi, țara vecină are doar 98.000 de lucrători în industria auto. O altă țară cu un statut interesant este Cehia, unde Skoda se evidențiază prin cele 177.000 de locuri de muncă.

O mișcare făcută prea devreme în privința construcției de vehicule electrice ar putea fi dăunătoare pentru industria auto, lovind în mod disproporționat furnizorii de componente. Așadar, până atunci, poate mai multe companii auto importante din lume vor reconsidera venirea acestora în România, dacă nu se vor lăsa speriate de condițiile drumurilor din țara noastră. ■