Ministrul economiei: „Guvernul poate să accepte sau nu un titular de licență căruia Exxon vrea să-I vândă participația din Marea Neagră“

51
9 minute de lectură
Foto: Getty Images / Guliver

Americanii de la ExxonMobil caută cumpărător pentru participația de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Popescu, a declarat, pentru Reporter Global, că orice schimbare a titularului de licență pentru un zăcământ se face cu acordul Guvernului României. „Procedura de vânzare a participației o stabilește Exxon, dar guvernul poate să aprobe sau nu, prin HG, noul titular de licență”, a declarat, pentru Reporter Global, Virgil Popescu. El a precizat că Romgaz este în continuare interesată de implicarea în proiectul Neptun Deep.

În urmă cu o săptămână, a apărut informația că Exxon negociază vânzarea licenței pentru Neptun Deep cu Lukoil și cu polonezii de la PGNiG, iar negocierile cu gigantul rus ar fi mai avansate. Informația că Exxon a deschis camera de date pentru Lukoil a stârnit reacția promptă a ministrului economiei, Virgil Popescu, care, printr-o postare pe o rețea de socializare, a sugerat voalat că aceasta nu ar fi tocmai varianta cea mai bună și că ar prefera ca și compania românească Romgaz să se regăsească printre companiile care vor opera în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. „Am declarat public, în repetate rânduri, că o prioritate a mandatului meu e ca exploatările din Marea Neagră să se realizeze în cel mai scurt timp. Aceste exploatări reprezintă și o consolidare a securității naționale, nu doar o dezvoltare economică. Mi-aș dori ca Exxon să continue operațiunile în România. În cazul în care din motive interne doresc să plece, le recomand să respecte legislația românească pe care au folosit-o când au intrat, adică HG pentru transferul de licență. De asemenea, mi-aș dori ca Romgaz, companie a statului român, să fie parte din viitorul consorțiu care va exploata acest perimetru. Operațiunile de la Marea Neagră reprezintă o chestiune de securitate națională și recomand ca nimeni să nu ne pună la încercare cu acest lucru”, a scris ministrul Virgil Popescu.

Decizia de a investi se lasă așteptată

Și președintele statului, Klaus Iohannis, a spus că vânzarea participației Exxon la Marea Neagră „este o chestiune care ne preocupă. (…) Oricum, aici este vorba de o tranzacție care ne privește, evident, și pe noi, și România va avea un cuvânt greu de spus aici. (…) Orice tranzacție se face în condițiile legii și atunci evident că se va aplica legislația în vigoare”, a afirmat Iohannis. La rândul său, fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu consideră că Exxon Mobil este greu de înlocuit, pentru că este cea mai experimentată companie din lume în proiecte de foraj offshore la mare adâncime. „Din acest motiv, dacă va rămâne, este un lucru bun pentru sectorul energetic românesc. Adică, nu e nimeni mai capabil decât ei să facă proiectul repede, cu riscuri de mediu reduse și la costurile cele mai mici. Cauzele plecării ExxonMobil țin de politica internă a companiei, dar și de șicanele unor oficiali și parlamentari PSD. Poziția actualului guvern, ca plecarea să se producă în același fel ca și venirea, este una foarte corectă. Guvernul spune: vrem să ne dăm acordul în legătură cu cine vine. Pentru păstrarea unei relații corecte cu statul este important și pentru Exxon, dar și pentru viitorul cumpărător să țină cont de această solicitare a statului”, susține fostul ministru al energiei. El a adăugat că preferă ca un posibil înlocuitor al Exxon să fie o companie mare din SUA și UK, care să poată realiza, rapid, proiectul. „Este important pentru România să aibă relații economice cât mai consistente cu SUA și UK și este de evitat ca aceste exploatări să cadă în sfera de influență a unei țări care deține, aproape, un monopol pe livrările de gaz în regiune. Aici nu e vorba de ideologie, ci de nevoia asigurării securității energetice prin diversificare și concurență. Dacă nu sunt companii mari din SUA sau UK interesate, atunci măcar una din UE să fie. Cel mai important lucru pentru România este ca aceste proiecte să se realizeze rapid, să se bucure de succes, iar statul să încaseze taxe, directe și indirecte, la un nivel corect”, susține Răzvan Nicolescu. Partenerul Exxon în acest proiect este OMV Petrom. Deocamdată, OMV Petrom nu și-a anunțat decizia de investiție în acest proiect, însă dacă ar dori să înceapă exploatarea zăcământului, acest lucru nu ar fi posibil dacă nu există o decizie similară a partenerului. ExxonMobil și OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze. Cele două companii au participații egale în proiect, iar decizia finală de investiții pentru extracția resurselor nu a fost încă luată.

Instabilitatea legislativă, dăunătoare

Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, susține, de asemenea, implicarea companiei de stat Romgaz în proiectul Neptun Deep. „Consider că, în cazul în care ExxonMobil decide în final retragerea din România, ar trebui ca statul român să se implice, iar Romgaz ar trebui să preia participația lor. ExxonMobil nu a exclus niciodată o colaborare cu Romgaz în acest sens”, a susținut Iancu. Potrivit acestuia, Romgaz are capacitatea de a prelua participația americanilor în proiectul de mare adâncime din Marea Neagră. „Dacă vă uitați la portofoliul de zăcăminte al Romgaz și la rezultatele din primele șase luni ale anului, veți vedea că Romgaz are capacitatea de a prelua participația Exxon. Romgaz poate să devină unul dintre principalii actori de pe piața energetică din România, alături de Hidroelectrica și Nuclearelectrica”, a precizat el. Romgaz este cea mai valoroasă companie a statului român la bursă. Producătorul național de gaze a obținut în primele nouă luni ale anului trecut un profit net de 1,185 miliarde de lei, în creștere cu 18,9% față de aceeași perioadă a anului 2018, potrivit raportului financiar al companiei, remis Bursei de Valori București. Cifra de afaceri a crescut cu 10,1%. „Confirmând parcursul anterior, și în perioada ianuarie-septembrie 2019, grupul a înregistrat creșteri ale principalilor indicatori, comparativ cu perioada similară a anului 2018, astfel: cifra de afaceri +10,1%, EBIT +18,4%, EBITDA +25,4%. Ratele aferente de profitabilitate se situează, de asemenea, la valori semnificative”, arătau oficialii companiei. Veniturile totale au fost în creștere cu 11,6% , în timp ce cheltuielile totale au fost mai mari cu 9%. „Rezultatul brut este mai mare cu 17,0% față de anul 2018, ca urmare a următorilor factori de influență: cifra de afaceri s-a majorat cu 10,1% față de cifra de afaceri obținută în perioada similară a anului 2018, ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât din producția internă, cât și cumpărate pentru revânzare. Efectul pozitiv al majorării cifrei de afaceri asupra profitului a fost diminuat de creșterea cheltuielilor cu impozitul pe veniturile suplimentare și de contribuția bănească percepută de la titularii de licențe în domeniul energiei electrice și al gazelor naturale de 2% din cifra de afaceri realizată din activitățile ce fac obiectul licențelor acordate de ANRE (62,8 mil.lei)”, potrivit datelor companiei. Potrivit informațiilor financiare publicate de presa internațională, la Neptun Deep, Exxon a capitalizat sub formă de active costuri de explorare în valoare de 536 de milioane de dolari în perioada scursă între 2012, anul descoperirii zăcămintelor, și 2016, când au fost finalizate lucrările de explorare. Potrivit regulilor contabile specifice aplicate în sectorul de petrol și gaze, costurile sondelor prin care se descoperă zăcăminte exploatabile comercial sunt capitalizate ca active până la demararea producției, iar ulterior sunt recunoscute treptat la cheltuieli. În 2018, autoritățile române au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majora semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obliga să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România. Aceste măsuri au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep. Ulterior, OUG nr. 114/2018, adoptată la finalul lui 2018, a plafonat prețul de vânzare al gazelor către furnizori de către toți producătorii la 68 lei/MWh, i-a obligat să asigure cu prioritate consumul casnic și a majorat de 20 de ori, de la 0,1% la 2%, contribuția bănească datorată ANRE de toți deținătorii de licențe din domeniul energiei electrice și gazelor naturale. Aceste prevederi au fost modificate de noul guvern, instalat la finele anului trecut. Totuși, decizia Exxon de a renunța la businessul din România nu este legată doar de aceste măsuri, ci face parte din strategia grupului de a se retrage din mai multe țări. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele