În primăvara lui 2014, când a anexat Crimeea, Rusia a încălcat o serie întreagă de tratate internaționale, modificarea hărții Europei în acest fel constituind totodată și o premieră postbelică.

Pentru ucraineni stupefacția a fost cu atât mai mare cu cât Kievul se simțise până atunci pus la adăpost de un document relativ proaspăt. Semnat în 1994 și cunoscut drept Memorandumul de la Budapesta, actul consemna renunțarea de către Ucraina la arsenalul nuclear sovietic de pe teritoriul său, în schimbul garantării integrității de către marile puteri – SUA, Marea Britanie și Rusia.

Însă pierderea Crimeei a pus în lumină slăbiciunile Memorandumului de la Budapesta, lucru reconfirmat în cei cinci ani scurși de la momentul respectiv.

Cu toate acestea, Kievul încearcă în perioada aceasta resuscitarea Memorandumului.

Legătura cu Europa

Oleksandr Levchenko, consilier al ministrului pentru Teritoriile Ocupate Temporar din guvernul ucrainean, a declarat zilele trecute, într-o întâlnire cu un grup de jurnaliști români, că țara sa nu poate să renunțe la drepturile care decurg din prevederile Memorandumului de la Budapesta.

În consecință, spune Levchenko, Ucraina va trebui să ceară activarea art. 6, potrivit căruia statele-garant vor lua în discuție orice situație care pune sub smenul întrebării angajamentele părților.

“Anexarea Crimeei este de 10 ori mai importantă pentru Ucraina decât situația din Donbas”, iar “pentru Rusia este de 20 de ori mai importantă”, subliniază Oleksandr Levchenko.

Argumentele puse în vedere variază de la amenințarea directă pe care militarizarea Crimeei de către Rusia o reprezintă pentru întreaga Europă, la relativizarea dreptului internațional prin nepedepsirea Moscovei și până la riscul ca non-acțiunea comunității internaționale să încurajeze Rusia în a face pasul următor – dezmembrarea Ucrainei, prin crearea entității pe care regimul Putin o numește Novorosia.

Ar fi deja, în opinia oficialului, un al treilea și probabil ultim pas, după anexarea Crimeei și izolarea de Kiev a unei părți din estul Ucrainei.

Legătura cu Balcanii

Diplomat cu o bogată experiență în Balcani, zonă marcată de conflict și redesenare a hărților după încheierea Războiului Rece, Oleksandr Levchenko sugerează că tocmai această particularitate a carierei sale ar fi stat la baza numirii în funcția pe care o ocupă în prezent.

De altfel, până nu demult, Levchenko a fost ambasadorul Ucrainei în Croația, ultimul post dintr-o serie de poziții de acest nivel sau apropiate pe care le ocupase în regiune.

Un critic al partenerilor europeni și americani, din perspectiva modului în care UE și SUA au acționat în zilele critice care au precedat anexarea Crimeei, oficialul ucrainean consideră că Vestul își poate lua revanșa nelăsând neutilizat Memorandumul de la Budapesta.

Dreptul internațional încă ne oferă această pârghie, susține Oleksandr Levchenko.

Legătura cu Ceaușescu

Și totuși, aparent, responsabilii de la Kiev ar călca astfel pe o cale deja bătătorită.
Pe de o parte, Memorandumul nu a fost folosit cu succes în 2014 “la cald” și nu s-a întâmplat asta nici între timp.

Pe de alta, documentul nu prevede sancțiuni clare și o cale percutantă de acțiune în situații precum cea creată de Rusia acum cinci ani, fapt recunoscut și de Oleksandr Levchenko, care notează că actul din 1994 nu are forța unui tratat, ci mai degrabă pe a unei declarații.

Însă, punctează oficialul, Moscova poate fi pusă în genunchi de un parteneriat europeano-american pe măsura gestului făcut de ruși în martie 2014.

Potrivit lui Levchenko, comunitatea internațională este singura care poate exercita acel tip de presiune care să determine Rusia să cedeze în mod pașnic Crimeea.

Această direcție, sugerează diplomatul, este cea spre care Ucraina are de gând să ducă discuțiile cu partenerii europeni și americani.

Câteva lecții din istoria recentă, reamintite de Oleksandr Levchenko, pe care se bazează raționamentul de mai sus, în lipsa, pe moment cel puțin, a unor indicii referitoare la ce vor zice până la urmă europenii și americanii: “Cine și-ar fi imaginat, în vara lui 1989, că Nicolae Ceaușescu va dispărea în decembrie?” “Cine s-ar fi gândit că se va destrăma URSS?” “Nici eu nu aș fi putut crede, chiar și în februarie 2014, că Crimeea va fi anexată în martie”.

Semnale și dinspre Ministerul de Externe

“Particularitatea sau ciudățenia sau elementul hibrid al Memorandumului de la Budapesta este că Federația Rusă e parte acestuia și este obligată să garanteze securitatea și stabilitatea Ucrainei și inviolabilitatea granițelor sale. Ce avem acum? Violarea completă a principiilor Memorandumului de la Budapesta. Dar au încercat să prezinte asta spunând că Federația Rusă nu va începe o ofensivă directă împotriva Ucrainei și chiar pretind că nu au demarat o ofensivă directă”, subliniază și ministrul adjunct de Externe al Ucrainei, Yehor Bojok.

Fost șef al spionajului ucrainean, oficialul subliniază faptul că “acțiunile Rusiei au deschis o Cutie a Pandorei” și reafirmă un lucru pe care Kievul și alte voci l-au spus și acum cinci ani: nepdepsirea Rusiei pentru anexarea Crimeei, în contextul Memorandumului de la Budapesta, reprezintă o lovitură pentru dreptul internațional și are forța unui precedent.

“Dacă nu există nicio voință din partea Rusiei – și nu există – de a plăti sau de a reveni la principiile acordurilor internaționale, unica posibilitate care rămâne este de a o forța. Există două moduri de a o forța: unul tribal, foarte comun în Rusia, care presupune a-i forța cu forța, iar celălalt de a-i forța mai civilizat, prin mijloace pașnice, adică prin sancțiuni”, conchide ministurl adjunct de Externe, Yehor Bojok.