În luna martie, coronavirusul a avut o evoluție exponențială în afara Chinei și a lovit în special țările din Uniunea Europeană. Dintre acestea, cea mai afectată este Italia, unde, în data de 17 martie, se înregistrau 31.506 cazuri de infectare și 2.503 decese, ceea ce se traduce printr-o rată de deces, la cazuri înregistrate, de 8%, comparativ cu 4% raportată de China.

Presupunând că datele statistice sunt corecte, rata de deces în afara Chinei este semnificativ mai ridicată decât în China. Decesele raportate la numărul de cazuri sunt de 4,05% în afara Chinei și de 4% în China. Însă decesele raportate la numărul de cazuri închise (recuperare sau deces) sunt de 26,7% în afara Chinei și de 4,5% în China. Iar peste această severitate se suprapune răspândirea extrem de agresivă a virusului.

Ca urmare, autoritățile au luat măsuri extrem de severe pentru a contracara răspândirea virusului. Țară după țară a declarat stare de urgență și a îngrădit libertatea de mișcare și de adunare a persoanelor. Mai mult, au fost închise granițe, inclusiv în spațiul Schengen, iar tranzitul de persoane a fost interzis. De exemplu, Statele Unite au interzis dreptul de intrare a cetățenilor din spațiul Schengen, Uniunea Europeană și-a închis granițele, iar toată Italia a intrat în carantină. În multe țări, a fost interzisă ieșirea oamenilor din case.

Practic, virusul a închis țările dezvoltate: America de Nord și Uniunea Europeană. Iar consumul privat a înghețat.

Cele mai afectate sectoare sunt:

Transportul aerian. Acesta practic a suferit un șoc 9/11 multiplicat de câteva ori. Companiile aeriene solicită în prezent susținere din partea guvernelor, fără aceasta probabil multe dintre aceste companii vor intra în faliment. De exemplu, companiile americane au cerut suport de 200 de miliarde de dolari guvernului, iar alte companii au trimis până la 90% din personal în șomaj tehnic. Prin urmare, sunt de așteptat naționalizări ale acestor companii.

Industria hotelieră, de restaurante și de baruri. În multe țări, vânzarea de mâncare și băuturi în spații închise a fost interzisă.

Mallurile. În multe țări, au fost închise prin lege.

Practic, consumul privat a înghețat în principalele piețe dezvoltate.

În acest context, tot mai mulți analiști menționează că economiile dezvoltate (America de Nord, Uniunea Europeană, Japonia) au intrat deja în recesiune. Și că economia globală va intra în recesiune.

Reacția piețelor financiare a fost violentă. Una dintre definițiile unei crize financiare este volatilitatea peste un anumit nivel. Conform acestei definiții, piețele financiare sunt deja în criză.

Astfel, față de acum o lună, când piețele de acțiuni înregistrau maxime istorice, acum indicii bursieri arată o cădere de aproximativ 30%.

De exemplu, indicele Dow Jones pe data de 11 martie a scăzut cu 1465 de puncte (-5,86%), pe data de 12 martie cu 2353 de puncte – maxim istoric ca număr de puncte (sau 9,99%), pe data de 13 martie a urcat cu 1985 de puncte (9,36%).

Apoi, duminică, 15 martie, FED a avut o întâlnire de urgență, a doua în două săptămâni, și a redus rata de dobândă de politică monetară extrem de agresiv, cu 100 de puncte de bază, la 0% (nici în timpul crizei financiare din 2008 FED nu a acționat atât de agresiv). Mai mult, Federal Reserve a anunțat operațiuni de expansiune cantitativă în valoare de 700 de miliarde de dolari.

Nervozitatea piețelor a crescut și mai mult, iar luni, 16 martie, indicele Dow Jones a scăzut cu 2997 de puncte (nou record istoric) sau 12,93%. Aceasta este cea mai mare scădere procentuală de la crahul bursier din 1987.

Bursele din întreaga lume au avut aceeași evoluție.

Un mod de a măsura panica creată pe piețele financiare este prin intermediul indicelui VIX (denumit, de altfel, și indicele de panică). Acesta reprezintă volatilitatea implicită la opțiunile put (opțiuni de vânzare de acțiuni) pentru companiile componente ale indicelui S&P 500 (indice care încorporează cele mai mari 500 de companii americane). Volatilitatea implicită reprezintă anticipația participanților la piața de opțiuni, de evoluție nefavorabilă a prețului unei acțiuni.

Indicele VIX a atins un nou maxim istoric, fiind tranzacționat la 83%. Precedentul maxim istoric a fost înregistrat ulterior falimentului băncii Lehman Brothers. Cum poate fi interpretat indicele VIX: participanții la piața de opțiuni atașează o probabilitate de 50% ca prețurile acțiunilor celor mai mari 500 de companii americane să scadă cu 83% în următoarea perioadă.

Pentru a opri căderea liberă a prețurilor activelor, guvernele și băncile centrale au luat măsuri fără precedent. Dacă în timpul crizei financiare din 2008 cifrele erau în sute de miliarde, acum sunt în trilioane.

Guvernul Statelor Unite a venit cu un program de 1,2 trilioane, program care probabil va include și helicopter money (bani dați de către guvern către fiecare cetățean american). Iar secretarul Trezoreriei Statelor Unite a menționat că deficitul bugetar este irelevant în aceste condiții de criză. FED, pe lângă operațiunile de quantitative  easing anunțate, oferă sume nelimitate în operațiuni de finanțare pe termen scurt.

Fondul Monetar Internațional anunță că pune la dispoziția țărilor care au nevoie un trilion de dolari.

Consiliul European alocă 1% din PIB-ul Uniunii Europene pentru combaterea efectelor coronavirusului. Guvernul german, de asemenea, a alocat o jumătate de trilion de euro pentru susținerea economiei. Guvernul francez a inițiat un program de 345 de miliarde de euro, iar guvernul britanic, de 400 de miliarde de dolari.

Aceste programe vor ajuta economia să iasă rapid din recesiune. Însă ieșirea din criză depinde de un factor non-economic: stoparea epidemiei de coronavirus. ■