Zegrean: E treaba parlamentului să excludă faptele de corupție din amnistie și grațiere

...dar să scrii în lege că nu se poate adopta lege de amnistie și grațiere în privința faptelor de corupție este greșit, este neconstituțional, încalcă limitele revizuirii Constituției, pentru că, până la urmă, se ajunge la drepturile fundamentale”

155
5 minute de lectură

Curtea Constituțională a dat o decizie surprinzătoare în chestiunea amnistiei și grațierii, asta, după ce aceeași instituție a validat referendumul?

Surprinzătoare este pentru cei care nu sunt specialiști în drept constituțional. Pentru mine, este o decizie corectă, pentru că nu se poate să interzici Parlamentului să dea legi, în niciun domeniu. Constituția spune că parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și parlamentul poate să dea legi în orice domeniu, pentru că de aceea este parlament. Dacă îi interzice și parlamentului să legifereze, ce mai rămâne din tot acest sistem constituțional român?

Eu eram convins că nu va trece de Curtea Constituțională o astfel de soluție, că am citit și eu soluțiile pe care le-au propus cele două partide. Soluțiile nu rezolvă problema. Nu poți să îi interzici parlamentului legile, pentru niciun domeniu, și să nu vă surprindă nici faptul că s-a acceptat că nu se poate adopta OUG în privința amnistiei și grațierii. OUG este un act legislativ subsecvent. Guvernul poate legifera doar ca legiuitor delegat. Limitele delegării sunt prevăzute în Constituție deja, deci în Constituție scrie în ce domenii guvernul nu poate adopta OUG, și acolo, dacă se mai adăuga și amnistia, și grațierea, nu era nicio problemă. Dar dacă s-ar fi interzis să adopte amnistia și grațierea prin lege, chiar doar și în domeniile acestea, ale faptelor de corupție, nu ar fi fost în regulă, pentru că, până la urmă, amnistia și grațierea sunt acte de clemență, pe care parlamentul poate să le facă, și mă mir că Curtea nu a declarat neconstituțională și dispoziția care spune că nici președintele nu mai poate să acorde grațiere individuală. Parlamentul și președintele sunt cei pentru care, în toată lumea aceasta și de când este lumea aceasta, există grațiere și amnistie. Nimeni nu s-a gândit vreodată să spună că parlamentul nu poate să adopte o lege de amnistie și grațiere în anumite domenii. Oricum, de câte ori s-a adoptat legea amnistiei și grațierii, legile prevedeau că nu beneficiază de amnistie faptele prevăzute la articolul X din Codul Penal, fapte de crimă, de viol, de violență, în funcție de interesele penale din acel moment. Cum, de asemenea, și grațierea se aplică pentru grațiere parțială sau totală a pedepsei, în funcție de pedeapsa aplicată, în funcție de fapta comisă. Deci, în continuare, parlamentul, dacă va adopta o lege de grațiere sau amnistie – acestea de regulă merg mână-n mână – va putea să excludă de la amnistie sau de la grațiere anumite fapte și probabil că legiuitorii care vor veni după actualul legiuitor, alt parlament care va încerca să facă o lege de amnistie și grațiere, vor ține seama de opțiunea exprimată de popor la referendum, aceea de a nu fi grațiați sau amnistiați cei care sunt condamnați pentru fapte de corupție. Aceasta nu este nicio problemă, dar să scrii în lege că nu se poate adopta lege de amnistie și grațiere în privința faptelor de corupție este greșit, este neconstituțional, încalcă limitele revizuirii Constituției, pentru că, până la urmă, se ajunge la drepturile fundamentale. Dreptul de a fi grațiat există, dreptul de a fi amnistiat există și oamenii trebuie să beneficieze de ele.

Referitor la a doua întrebare a referendumului, privind instituţiile care pot sesiza CCR în legătură cu ordonanţele de urgenţă, care este soluția?

Pe mine mă surprinde că nimeni nu a atras atenția că lărgirea numărului instituțiilor care pot să sesizeze Curtea în legătură cu OUG nu rezolvă problema care s-a urmărit să se rezolve, pentru că OUG intră în vigoare la momentul publicării în Monitorul Oficial, iar, chiar dacă va fi sesizată Curtea după aceea, efectele OUG rămân produse, pentru că deciziile Curții sunt valabile numai pentru viitor. Deci problema nu se rezolvă în felul acesta, acolo soluția ar fi alta. Soluția ar fi ca OUG să fie supuse controlului de constituționalitate înainte de publicarea în Monitorul Oficial, cum, de altfel, și legile pot fi supuse asupra acestui control. Și atunci, nu am mai risca să fie publicate OUG și să intre în vigoare OUG neconstituționale, pentru că, repet, efectele sunt deja produse la data la care acele patru-cinci instituții vor sesiza Curtea Constituțională și, când Curtea Constituțională va da soluția, va fi prea târziu, în cele mai multe situații.

Această decizie a Curții Constituționale ar distruge sensul referendumului? Dacă da, ce ar fi de făcut în acest caz?

Augustin Zegrean: Nu, nu distruge sensul referendumului, pentru că, ceea ce a fost urmărit, a fost ca OUG să nu mai poată fi adoptate în domeniul dreptului penal, și lucrul acesta a fost acceptat de Curte. De asemenea, nu vor putea fi date OUG pentru amnistie și grațiere, ci numai prin lege se vor rezolva aceste probleme, deci ceea ce s-a urmărit prin referendum este acolo, este în regulă. Sigur că puteau fi găsite variante mai bune pentru a răspunde întrebărilor din referendum, dar aceasta cu grațierea și amnistia prin lege în niciun caz nu putea fi acceptată.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele