Zegrean: ”Urgență? Nu. Graba de a încurca Justiția”

Ministrul justiției, Tudorel Toader, s-a gândit să dea o șansă celor condamnați la Curtea Supremă de completele de cinci judecători, despre care Curtea Constituțională a decis că sunt nelegal constituite din 2014 încoace. Acesta e motivul pentru care, spune ministrul, va da o Ordonanță de Urgență (OUG) al cărei text este deja finalizat la minister, urmând ca decizia emiterii sale să fie luată de premierul Viorica Dăncilă.

143

O primă consecință a acestei ordonanțe va fi posibilitatea oferită celor condamnați de aceste complete de a face contestație în anulare, prin repunerea lor în termen, cu o extindere a termenului contestației în anulare de la 30 de zile până în prezent. Toți cei condamnați definitiv și care au pierdut termenul de contestație vor putea face recurs în anulare.

Ordonanța va viza toate sentințele definitive, date de completele de cinci judecători la Instanța Supremă, începând cu 2014.

„Vor să justifice amnistia și grațierea”

Cât de „urgentă” era, însă, această modificare? Ce justifică anularea exercițiului democratic pe care-l presupun dezbaterea și adoptarea acestei modificări în parlament?

„Nu este nicio urgență, ar trebui să o facă prin lege”, spune Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. „Nu este nicio urgență, și legile de nivelul acesta, modificarea Codului de procedură penală, ar trebui făcute de parlament, pentru că așa scrie în Constituție, că numai prin lege pot fi modificate”.

Fostul președinte al CCR spune că singura grabă care justifică urgența prin ordonanță este „graba lor de a încurca Justiția”. Toate aceste modificări, spune Zegrean, „sunt făcute ca să compromită Justiția, pentru ca lumea să spună «uite, Justiția a dat numai hotărâri nelegale, Justiția nu a respectat legea». Ca să justifice inclusiv ordonanța de amnistie și grațiere și să zică poporul «numai prostii a făcut Justiția». Or, asta nu e adevărat. Eu nu cred că judecătorii au condamnat nevinovați. De 40 de ani lucrez în Justiție. Înseamnă să mă dezic de tot ce am făcut și am învățat în viața asta? Aici s-a ajuns. Nu pot să cred. Nu este adevărat. Asta o fac cu scopul de a compromite pur și simplu Justiția. Ca să justifice amnistia și grațierea. Eu întreb și nimeni nu-mi răspunde: ce faci cu cei care și-au recunoscut faptele? Îi rejudeci și pe ei?”.

Observatorii spațiului politic au lansat ipoteza că miza emiterii ordonanței ar fi însăși „albirea” dosarului în care liderul PSD, Liviu Dragnea, care a fost condamnat în dosarul Referendumul, în 22 aprilie 2016.  O miză perosnală, spun aceștia, deoarece Dragnea ar putea deveni prim-ministru, legea interzicându-i unui condamnat penal accesul la demnități publice. Reabilitarea ar fi însă mai degrabă una de natură morală, pentru că Dragnea este președinte al Camerei Deputaților, demnitate la care a avut acces prin chiar deținerea funcției de președinte al PSD, învingător în alegerile parlamentare din decembrie 2016. Partidul și mașina de vot a majorității din parlament l-au propulsat într-o funcție din care are suficiente pârghii de putere în stat, fapt pe care-l demonstrează aproape zilnic.

Imediat după anunțul făcut de Tudorel Toader, au fost lansate diverse variante de interpretare a consecințelor acestei ordonanțe, al cărei conținuteste deocamdată necunoscut, iar ministrul nu a oferit mai multe detalii asupra sa.

La doar o zi de la anunțul său, Tudorel Toader a precizat că de ordonanță se vor putea prevala și procurorii, care vor putea face recurs în anulare în cazurile de achitări care i-ar fi nemulțumit.

 Miza contestării completelor de cinci judecători

Decizia Curții Constituționale, dezbătută de teoreticienii și practicienii domeniului, a fost dată după ce chiar Liviu Dragnea a contestat constituirea completelor de cinci judecători. Nu direct, ci prin intermediul premierului Viorica Dăncilă, cea care a sesizat CCR. Cel care a invocat însă pentru prima oară argumentele folosite apoi de premier în sesizarea sa a fost chiar Liviu Dragnea, după o ședință a Comitetului Executiv al PSD. Liviu Dragnea a fost cel care, cel mai probabil sfătuit de avocații săi, a pus sub semnul întrebării constituirea acestor complete – la care și el a fost și este judecat – , întrebându-se de ce președintele Curții Supreme nu aplică legea nouă și nu decide constituirea completelor prin tragere la sorți pentru toți cei cinci judecători. El i-a cerut la acea vreme, în septembrie 2018, ministrului Tudorel Toader să găsească o „soluție” pentru ca legea nouă să devină activă în cazul completelor de cinci judecători de la Curtea Supremă, constituite la începutul anului. Dragnea se referea atunci la legea de organizare judiciară, modificată în parlament chiar de actuala coaliție, PSD-ALDE, cu sprijinul notabil al UDMR. Legea face parte dintr-un pachet de trei legi ale Justiției, adoptate deja și contestate și de Comisia de la Veneția, și în raportul MCV dezastruos, emis la sfârșitul anului trecut de Comisia Europeană. Legea a fost modificată însă fără dispoziții tranzitorii, adică fără acele detalii menite a explica și cum se aplică. În cazul constituirii completelor de cinci judecători, în lege nu scrie explicit că acestea, constituite la începutul fiecărui an, ar fi trebuit reconstituite la finele anului, odată cu intrarea în vigoare a noii legi.

Miza acestei puneri în discuție a constituirii completelor de cinci judecători a fost devoalată odată cu emiterea deciziei Curții Constituționale. Judecătorii CCR au decis, cu opinia separată chiar a fostei șefe a Curții Supreme, Livia Stanciu, că toți judecătorii din completele de cinci judecători trebuie trași la sorți, nu doar patru dintre ei. Printr-o decizie a colegiului de conducere al Curții Supreme, vicepreședintele Curții și șeful de secție erau desemnați de drept în fiecare dintre cele două complete speciale. Decizia Curții Constituționale a desființat această cutumă și, mai mult, a decis sporirea atribuțiilor CSM în întreaga această afacere, așa că CSM a decis suplimentarea de îndată a completelor de cinci cu încă unul, pe lângă tragerea la sorți. S-a produs, astfel, o diluare a consistenței acestor complete prin supunerea lor asupra hazardului tragerii la sorți.

De la punerea sub semnul întrebării a modului de constituire a completelor până la declararea lor ca nelegal constituite a fost un singur pas, parcurs prin decizia Curții Constituționale. Care a hotărât că aceste complete sunt nelegal constituite încă din 2014. Adică, înainte de emiterea sentinței de condamnare a lui Liviu Dragnea, în aprilie 2016. Următorul pas a fost făcut de ministrul Tudorel Toader, care a decis că se impune, prin ordonanță de urgență, revizuirea condamnărilor definitive prin posibilitatea introducerii recursului în anulare și revizuirea sentințelor date încă din 2014. Ultimul?

Comentarii

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele