17 ferme lucrează jumătate din ogoarele țării

În România, sunt aproximativ 3.400 de ferme agricole. 17 dintre ele însă lucrează jumătate din suprafața agricolă a țării, arată Eurostat.

53
8 minute de lectură

Suntem o țară a contrastelor, iar agricultura nu face excepție. Avem o treime din fermele Europei unite, dar eficiența este cea mai scăzută, deci producția este firavă. Aproape toate fermele noastre (92%) au suprafețe mai mici de 5 hectare, arată institutul european de statistică Eurostat. Paradoxal, 17 ferme (0,5% din total) de anvergură, care au mai mult de 50 de hectare, lucrează peste jumătate (51%) din suprafața agricolă a țării, arată Eurostat.

Una dintre cele 17 ferme mari pare a fi Agricost, de altfel cea mai mare fermă agricolă din Europa, care a fost preluată recent de către compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Agricost exploatează peste 56.000 de hectare de teren în Insula Mare a Brăilei, pământ luat în arendă de la Agenția Domeniile Statului (ADS). Al Dahra a primit recent avizul Consiliului Concurenței pentru preluarea Agricost, într-o tranzacție estimată la peste 200 de milioane de euro, potrivit surselor din piață. Compania din Abu Dhabi face parte din holdingul Al Ain, fondat de șeicul Hamdan bin Zayed Al Nahyan, are activități diverse în agricultură și în industria alimentară și afaceri anuale de peste 1 miliard de dolari.

Pentru statul român, afacerea pare profitabilă: încasează de la Agricost o redevență de 5,5 milioane de euro pe an. Între timp însă, Agricost încasează numai din subvenții aproape 9 milioane de euro. O susținere financiară europeană care stă sub semnul întrebării în viitorul exercițiu bugetar al UE.

România nu vrea subvenții plafonate

Bruxelles-ul recomandă statelor membre UE să mențină ferme de dimensiuni mici, care să beneficieze de ajutorul subvențiilor europene, și propune plafonarea subvențiilor la suma de 100.000 de euro pe fermă. România nu este de acord cu plafonarea subvențiilor pentru fermieri, care va afecta grav cele mai competitive ferme din țara noastră, a declarat marți, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, după o întrevedere cu Phil Hogan, comisarului european pentru Agricultură.

Concentrarea, un risc?

Parlamentul European a adoptat un Raport în care recomanda țărilor membre atenție sporită la vânzarea terenurilor agricole, întrucât există riscul concentrării producțiilor în mâna câtorva investitori care apoi să dicteze pe piața produselor agroalimentare.

„Există diverși factori care contribuie la fenomenul de acaparare a terenurilor, printre care globalizarea în expansiune, creșterea demografică, cererea din ce în ce mai mare de alimente și de materii prime naturale, precum și efectele contraproductive ale politicii agricole. (…) Concentrarea terenurilor în mâinile unui număr redus de producători conduce la denaturarea proceselor pieței și de producție și riscă să aibă un efect contraproductiv asupra agriculturii din statele membre și / sau din întreaga UE”, arăta raportul Parlamentului European.

Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), fost ministru al Agriculturii, a declarat, pentru Reporter Global, că „este un lucru rău ca societățile agricole românești să fie vândute în totalitate unor firme străine”. „Insula Mare a Brăilei este cea mai mare fermă agricolă din Europa, nu știu dacă nu cumva chiar din lume, iar terenul de acolo este extrem de fertil. În plus, ferma beneficiază de condiții excepționale, fiind înconjurată de Dunăre. Statul ar trebui să păstreze acțiuni de control la astfel de societăți, întrucât fiind vorba de hrană, aici discutăm de securitatea alimentară a țării. Păstrarea acțiunilor de control se poate face prin modificarea legislației. Modificarea legii societăților comerciale în acest sens este necesară și ar trebui făcută”, spune Valeriu Tabără.

România, așa cum apreciază mai mulți specialiști, are, încă, unul dintre terenurile cele mai fertile din Europa, iar cantitățile de îngrășăminte sunt la un nivel considerabil mai reduse față de alte state europene. „Din păcate ne apropiem din nou de un deficit de 1 miliard de euro la balanța cu produse agroalimentare. Am putea să producem de 40-50 de miliarde de euro și producem doar de 15-16 miliarde de euro”, declară președintele ASAS.

Înstrăinarea terenurilor este o preocupare la nivel european. State precum Ungaria și Polonia au luat din timp măsuri pentru protejarea intereselor proprii, iar PE consideră că „vânzarea de terenuri investitorilor și holdingurilor neagricole este o problemă stringentă în întreaga Uniune și, (…) în urma expirării moratoriilor care au interzis vânzarea de terenuri persoanelor străine, în special statele membre noi sunt expuse unor presiuni deosebit de mari pentru a-și adapta legislația, deoarece prețurile comparativ scăzute ale terenurilor accelerează vânzarea suprafețelor agricole către mari investitori”, se arată în documentul Parlamentului European.

Legea terenurilor, întârziată de dreptul de preemțiune

În România, deși s-a discutat mult despre legea care ar limita cumpărarea de terenuri agricole de către străini, aceasta nu a fost încă aprobată în plenul Parlamentului. A trecut doar de Senat și în prezent este la Camera Deputaților. „Această lege s-a împotmolit la Camera Deputaților din cauza prevederilor privind dreptul de preemțiune și este bine că s-a împotmolit, pentru că forma adoptată de Senat trebuie corectată”, declară Valeriu Tabără.

În opinia aleșilor europeni, ar trebui stimulată utilizarea terenurilor pentru agricultura la scară mică, acestea având o semnificație deosebită pentru gestionarea resurselor de apă și climă, bugetul carbonului și producția de alimente sănătoase, dar și pentru biodiversitate, fertilitatea solului și conservarea peisajului. În prezent, potrivit datelor furnizate de PE, circa 20% dintre terenurile agricole europene sunt deja afectate de schimbările climatice, eroziunea solului din cauza acțiunii apei și a vântului și cultivarea necorespunzătoare. În plus, „din cauza încălzirii globale, anumite regiuni din UE, în special din sudul Europei, sunt deja afectate de secetă și de alte fenomene meteorologice extreme, ceea ce va provoca deteriorarea solului și limitarea accesului la terenuri de bună calitate și / sau terenuri adaptate utilizării agricole”, avertiza PE.

Pentru o monitorizare a situației astfel încât aceasta să poată fi gestionată corespunzător prin luarea unor măsuri adecvate, parlamentarii europeni au propus „înființarea unui serviciu observator pentru colectarea de informații și date privind nivelul de concentrare a terenurilor agricole și arende în toată Uniunea”, menționând că acesta ar trebui să aibă următoarele sarcini: înregistrarea prețurilor de achiziționare și a arendelor, precum și a comportamentului de piață al proprietarilor și al arendașilor; observarea pierderii de terenuri agricole în urma schimbării destinației terenurilor, a tendințelor în ceea ce privește fertilitatea solului și eroziunea solului; emiterea de rapoarte periodice.

PE recomandă vânzarea către producătorii locali mici și mijlocii

De asemenea, PE invita statele membre ca, în vederea atingerii obiectivelor Politicii Agricole Comune (PAC), să acorde „prioritate la achiziționarea sau arendarea de terenuri agricole producătorilor locali la scară mică și mijlocie, noilor operatori și tinerilor agricultori – asigurând totodată accesul egal pe genuri, inclusiv drepturi de preempțiune atunci când acestea există, deoarece în interesul unei dezvoltări sigure și sustenabile a exploatațiilor agricole este avantajos pentru acestea să dețină o parte cât mai mare a terenurilor pe care le exploatează, în special în contextul interesului tot mai mare al actorilor din afara sectorului agricol față de achiziționarea de terenuri agricole, adesea doar în scopul speculației” și să încurajeze „statele membre să promoveze exploatațiile familiale la scară mică și metodele de producție sustenabile”.

Insula Mare, urmărită de scandaluri

Concesionarea Insulei Mari a Brăilei în 2001, în vremea guvernării lui Adrian Năstase, către firma TCE Trei Brazi, care a aparținut lui Culiță Tărâță (în prezent decedat), a fost considerată scandaloasă având în vedere legăturile politice ale acestuia cu PDSR (actualul PSD). La câțiva ani după ce a primit concesiunea, Insula Mare a Brăilei era înglodată în datorii și, în urma mai multor procese, instanțele au hotărât că ea trebuie concesionată prin atribuire directă pe o perioadă de 49 de ani firmei „Agricost” SRL Iași, aparținând lui Constantin Duluțe. El a cerut atribuirea celor aproape 58.000 ha din Insulă la începutul lui 2004 la Tribunalul Brăila. Asta imediat după ce Agricost a câștigat la licitație principalele active ale SC IMB SA, la acel moment societate aflat în lichidare judiciară.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele