28 iunie 1940, unul dintre cele mai întunecate momente din istoria României/ Mesajul provocator postat de Ambasada Rusiei

759

S-au împlinit 79 de ani de la una dintre cele mai negre zile din istoria României: URSS ocupa, pe 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. O suprafață de 50.762 de kilometri pătrați locuită majoritar de etnici români.

Textul ultimatumului sovietic de pe 26 iunie 1940 avea să devină un exemplu „standard” de falsificare a istoriei, precizându-se în mod mincinos că Basarabia era populată în principal de ucraineni.

 „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.”

URSS cerea partea de nord a Bucovinei, care „ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia”.

Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a trecut în domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca în interesele restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice”, se mai arată în textul utimatumului care avea să parafeze raptul teritorial.


Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvântului „cedare”) din Basarabia și Nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 – 28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al II-lea, rezultatul votului a fost următorul:

– 6 voturi pentru respingerea ultimatumului: Ștefan Ciobanu, Silviu Dragomir, Victor Iamandi, Nicolae Iorga, Traian Pop, Ernest Urdăreanu
– 20 de voturi pentru acceptarea ultimatumului: Petre Andrei, Constantin Anghelescu,Constantin Argetoianu, Ernest Ballif, Aurelian Bentoiu, Mircea Cancicov, Ioan Christu, Mitiță Constantinescu, Mihail Ghelmegeanu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu, Nicolae Hortolomei, Ioan Ilcuș (Ministru de război), Ion Macovei, Gheorghe Mironescu, Radu Portocală, Mihai Ralea, Victor Slăvescu, Gheorghe Tătărescu (prim ministru), Florea Țenescu (șeful marelui Stat Major al Armatei)
– o abținere: Victor Antonescu.

În teritoriile anexate a fost instaurat un regim sovietic de ocupaţie, opresiv şi represiv.

Scurt istoric

După semnarea de către Franţa, la 22 iunie 1940, a armistiţiului cu Germania, la Compiegne, prin notele ultimative din 26 şi 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a rupt graniţele româneşti, ocupând teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 44.492 kmp, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori. Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 kmp şi aproximativ 410.000 locuitori.

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Au fost angajate în operaţiunile militare efectivele celor două armate, care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată şi 6 brigăzi independente, precum şi aviaţia militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament şi 146 de vânătoare). 

Mareșalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei: „Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul, Zdrobiţi vrăşmaşul din Răsărit şi Miazănoapte. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre (…)”.

Eliberarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941, eveniment care a fost salutat cu satisfacţie de opinia publică românească. În acţiunile din această perioadă au fost angajaţi peste 450.000 de militari români. 

Mesajul Ambasadei Rusiei

La aproape opt decenii distanță de la raptul URSS-ului, Ambasada Rusiei la București a postat pe pagina de Facebook a instituției un mesaj în care relativismul istoric – cu care de altfel misiunea diplomatică rusească a mai „jonglat” și cu alte ocazii – abundă după același tipar revizionist din textul utimatumului din iunie 1940:

1 COMENTARIU

  1. GUVERN DE RAHAT, CONDUCERE MILITARA DE RAHAT! Macar o saptamina de lupte ar fi schimbat soarta istoriei Basarabiei si chiar si a Romaniei! Preocupati cu jefuirea si vinzarea tzarii, politicienii momentului au lasat tzara cu o armata slaba, si fara ofitzeri de valoare! EXACT CA SI AZI! Stagiul militar era obligatoriu, dar soldatii, prost echipati si hranitzi, slugareau si erau indobitociti, exact ca pe vremea lui Ceasca! Totusi, chiar si asa, Armata Romana ar fi putut apara Basarabia, macar pentru o vreme, ceea ce i-ar fi adus prestigiu. Asa, fuga jalnica din acea bucata de Tzara a facut Armata Romana de ris!

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele