Deși creditată la începutul anului trecut cu depășirea pragului de 70 de miliarde de euro la capitolul exporturi, economia românească nu a reușit să atingă această performanță, evoluția mai slabă petrecându-se în contextul încetinirii comerțului mondial și creșterii economice globale.
Rezultatele anului 2019 în materie de exporturi au fost de „doar” 69 de miliarde de euro pentru România, dar cu peste 30 de miliarde de euro față de primul an al deceniului care s-a încheiat (37,3 miliarde de euro, valoarea exporturilor României în 2010).
În același timp însă, exporturile au ajuns la peste 86 de miliarde de euro, împingând deficitul comercial al țării noastre la nivelul de circa 17,3 miliarde de euro, valoare cu aproape 2,2 miliarde de euro peste valoarea înregistrată de acest indicator în 2018.
Față de anul precedent, ritmul de creștere al importurilor s-a înjumătățit în 2019 (+4,2%, față de +9,6%), în vreme ce ritmul de creștere al exporturilor s-a redus de peste 4 ori (+1,9%, față de 8,1%).
Sectorul auto generează jumătate din exporturile românești
Sectorul auto a continuat și în 2019 să reprezinte cea mai importantă ramură economică pentru exporturile României (47,2% din totalul exporturilor de bunuri din România), țara noastră vânzând peste granițe autoturisme Dacia și Ford, precum și componente auto (piese sau anvelope) în valoare totală de 32,6 miliarde de euro. Domeniul a fost unul care a produs excedent, în condițiile în care importurile s-au cifrat la 32,1 miliarde de euro (excedent comercial de 512 milioane euro, în scădere cu peste 100 de milioane de euro față de 2018, când acesta a fost de 618 milioane de euro și cu 250 de milioane de euro față de 2017).
Totuși, sectorul auto nu a fost domeniul care a adus cel mai mare excedent comercial în economia românească, locul respectiv fiind ocupat de sectorul articolelor manufacturate diverse (îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte, etc.), care a generat un excedent comercial de 694 milioane de euro (în scădere de la 1,5 miliarde de euro în 2018, respectiv două miliarde în 2017). Reducerea excedentului comercial adus de domeniu se explică nu prin restrângerea exporturilor, care au crescut față de 2018 cu 1,3% (+ 140 de milioane de euro), ci prin creșterea masivă a importurilor în domeniu, care au crescut față de 2018 cu aproximativ 970 de milioane de euro, urmare a creșterii veniturilor populației (în urma creșterii salariilor).
Cel mai mare ritm de creștere a exporturilor
Un al treilea domeniu cu un important excedent comercial a fost sectorul băuturilor și tutunului, care a adus economiei românești în 2019 un excedent comercial de 372 milioane de euro (400 de milioane de euro pe relația cu statele membre UE, inclusiv Marea Britanie), în creștere cu 243 de milioane de euro față de anul precedent. Performanța este cu atât mai notabilă, cu cât domeniul a realizat exporturi totale de 1,11 miliarde de euro în 2019. De altfel, sectorul băuturilor și tutunului este și domeniul cu cel mai mare ritm de creștere al exporturilor din 2019: +31,9% (și +37,7% pe relația cu UE, ceea ce semnifică o creștere de calitate a produselor exportate, având în vedere că piața UE este una matură și pretențioasă).
Pe locul 2, potrivit datelor Institutului Național de Statistică în ceea ce privește cel mai mare ritm de creștere al exporturilor din 2019, s-ar afla sectorul bunurilor necuprinse în altă secțiune din CSCI, cu o valoare de 31% a acestui indicator (este posibilă însă o eroare statistică, în acest caz, având în vedere că datele brute, de la an la an, oferă o altă perspectivă asupra evoluției domeniului, respectiv o înjumătățire a exporturilor, dacă avem în vedere valorile nominale).
Pe locul 3 în ceea ce privește ritmul de creștere a exporturilor în 2019, dar la mare distanță de primele două clasate din această ierarhie, se află domeniul alimentelor și animalelor vii, cu exporturi de 4,8 miliarde de euro și o mărire a acestora de 13,1%. Dar în ciuda ritmului înalt de creștere a exporturilor (din 2019 față de 2018), sectorul înregistrează încă un important deficit comercial (aproape două miliarde de euro), în condițiile în care importurile se cifrează la circa 6,8 miliarde de euro.
Deficit masiv de produse chimice
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, deficitele cele mai semnificative înregistrate în 2019 la nivelul grupelor de produse rezultă din sectorul produselor chimice și al produsele conexe, cu un deficit comercial de 8,2 miliarde de euro, și cea mai mare creștere în termeni absoluți a deficitului, cu 733 de milioane de euro față de 2018; al mărfurilor manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, etc.), cu un deficit de 5 miliarde de euro, în creștere cu 53 milioane de euro față de 2018; și cel al combustibililor minerali, lubrifianților și materialelor conexe, cu un deficit de 3,8 miliarde de euro, în creștere cu 311 milioane de euro față de 2018.
Necompetitivi la nivel regional
Exporturile României își au drept țintă preponderentă țările din Uniunea Europeană, cu o pondere de 76,6% a acestei zone în total exporturi.
Principalele țări de destinație a exporturilor românești sunt Germania, unde ajung peste 30% din exporturile românești, Italia (12%) și Franţa (10%). Urmează țări precum Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Polonia, Spania, Cehia și Turcia.
Franța, Germania, Italia și Regatul Unit absorb 57% din exporturile de bunuri și servicii din România către Uniunea Europeană și 44% din totalul exporturilor (adică aproximativ 37,2 miliarde de euro pe parcursul anului 2018), rezultând totodată un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro în raport cu aceste țări.
„În ceea ce privește excedentele realizate în urma schimburilor comerciale de bunuri (datele sunt aferente anului 2018, n. ed.), acestea se regăsesc în raport cu Regatul Unit (719 milioane de euro), Franța (608 milioane de euro), Suedia (117 milioane de euro), Grecia (62,8 milioane de euro), Croația (24,9 milioane de euro), Cipru (17,2 milioane de euro) și Finlanda (12,7 milioane de euro). În schimb, analiza exporturilor nete de bunuri indică faptul că România nu este competitivă la nivel regional, dat fiind faptul că importurile de bunuri din țări precum Ungaria (deficit comercial de 2,4 miliarde de euro) sau Polonia (2,3 miliarde de euro) sunt mult superioare exporturilor din România”, arăta un studiu al Consiliului Concurenței.
O analiză realizată de analistul financiar Iancu Guda cu date despre exporturi din 2018 (cele din 2019 nefiind încă disponibile, în condițiile în care o mare parte din oficiile statistice naționale nu le-au publicat încă) arată că România înregistra în 2018 o medie a exporturilor / locuitor de doar 2.938 de euro (3.114 euro în 2019), valoare care reprezintă al doilea cel mai scăzut nivel din UE după Grecia și de patru ori sub media din UE (11.167 de euro /locuitor, în 2018). Ungaria, o țară cu populație de două ori mai mică comparativ cu cea a României, înregistra exporturi totale de 92 de miliarde de euro în 2018 (95,6 miliarde de euro în 2019), respectiv 9.414 euro / locuitor, de trei ori peste media din România. Cel mai bun rezultat din UE din perspectiva exporturilor / locuitor este înregistrat de Belgia, o țară cu 11,4 milioane de locuitori și exporturi de 360 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 31.592 de euro / locuitor în 2018 (de 10 ori mai bine decât România).
„Capacitatea unei țări de a exporta reflectă competitivitatea companiilor din țara respectivă, iar România stă foarte prost la acest capitol. Principalii factori care limitează competitivitatea firmelor din țara noastră sunt vârsta foarte redusă și durata medie de viață a unei companii din România, care este de aproximativ 10 ani (cel mai scăzut din UE); investițiile modeste din cauza impredictibilității fiscale, a tensionării pieței forței de muncă și a economiei subterane (concurența neloială) și gradul foarte scăzut de capitalizare (25%, cel mai mic din UE), ceea ce determină o dependență ridicată de finanțarea externă și o vulnerabilitate la fluctuația costului de finanțare”, arăta Iancu Guda.
Potrivit unei analize a Moneycorp, în România există peste 22.000 de companii care desfășoară în prezent activități de export. Cele mai multe activează în comerț (8.540), industria prelucrătoare (7.875), transport/depozitare (1.107) și agricultură (1.067). Majoritatea (14.500) au capital integral românesc, peste 5.000 au capital străin, iar 2.500, capital mixt. Companiile cu capital străin din România exportă, în medie, de 5 milioane de euro, în timp ce firmele cu capital integral românesc înregistrează o medie de 600.000 de euro. Aceeași diferență (dintre nivelul mediu al exporturilor realizate de o firmă românească și una cu capital străin) este de 13 ori, în cazul firmelor importatoare. ■